„Ziua Constantin Brâncuși”. Primul mesaj al Irinei Rimes, ambasadorul evenimentului

Redacția Redacția

Actualizat 19. 2. 2020

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Irina Rimes l-a adus pe Constantin Brâncuși mai aproape de tineri, cu ocazia împlinirii a 144 de ani de la nașterea maetrului. Artista a transmis un mesaj public în calitate de ambasador al evenimentului care cinstește moștenirea culturală a marelui sculptor român.

România întreagă îl omagiază azi pe marele Constantin Brâncuși, nedreptățit de-a lungul deceniilor de propriul popor. În încercarea de a-l aduce pe Brâncuși mai aproape de români, Ministerul Culturii organizează miercuri, 19 februarie 2020, evenimentul „Ziua Constantin Brâncuși”.

Irina Rimes, aleasă ambasador al evenimentului pentru succesul pe care îl are în rândul publicului tânăr, a transmis un mesaj emoționant pe Instagram.

„Arta este o oglindă în care fiecare vede ceea ce gândește, a spus Constantin Brâncuși. Vă invit să îl sărbătorim împreună, mâine (miercuri - n.red.), la Muzeul Național de Artă al României, de la ora 19:00”, a scris Irina Rimes.

 

 

 

 

View this post on Instagram

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A post shared by Irina Rimes (@irinarimes) on Feb 18, 2020 at 9:30am PST

Discuții inutile despre modul în care a fost selectat ambasadorul Zilei Brâncuși

Irina Rimes a fost anunțată drept ambasador al Zilei Constantin Brâncuși de ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, în conferință de presă. Acesta a precizat că alegerea Irinei Rimes a fost justificată de trecerea pe care artista o are la publicul tânăr, pe care ministerul vrea să-l atragă cu prilejul acestui eveniment.

Decizia ministerului a stârnit un val de critici în mediul online, motivația principală fiind că Irina Rimes nu e cea mai potrivită persoană aleasă pentru a promova opera lui Brâncuși.

Constantin Brâncuși, respins de România

Constantin Brâncuși și-a făcut un nume în sculptură la Paris, unde a legat o prietenie strânsă cu pictorii vremii. Când americanii i-au descoperit opera, l-au invitat să expună peste Ocean. 

Toată lumea occidentală i-a căzut la picioare. Celebrul bancher David Rockefeller l-a întrebat odată dacă poate face ceva pentru el. Brâncuși i-a răspuns că poate să-i măture atelierul.

După o scurtă revenire în România, în zorii celui de-al doilea Război Mondial, Brâncuși se întoarce în SUA. Sfârșitul conflagrației mondiale va aranja harta Europei în așa fel încât Brâncuși nu-și va mai putea găsi locul în propria țară.

În 1951, sculptorul s-a adresat statului român cu o scrisoare în care își exprima dorința de a-și dona întreaga operă poporului român: 230 de sculpturi, 1.600 de fotografii și 41 de desene.

La 7 martie 1951, o comisie a Academiei Republicii Populare Române, secția de Știința Limbii, Literatură și Artă, decide că opera lui Brâncuși nu este necesară și „nu ajută cu nimic la edificarea socialismului în Republica Populară Română”, scrie ferratum.ro.

Din comisia care l-a aruncat la gunoi pe Brâncuși au făcut parte Mihail Sadoveanu, George Călinescu, Camil Petrescu, Geo Bogza, Victor Eftimiu și Ion Jalea. 

Operele lui Brâncuși au fost acceptate cu brațele deschise de statul francez, la fel ca și trupul neînsuflețit al sculptorului, care a fost înhumat în Cimitirul Montaparnasse din Paris. Constantin Brâncuși s-a stins din viață la 16 martie 1957, nu înainte de a renunța la cetățenia română.