În vreme ce majoritatea țarilor fac primii pași spre revenirea la normalitate și relaxarea condițiilor de carantină, experții în virusologie încearcă să anticipeze următoarea mișcare a coronavirusului. Tot mai mulți cercetători au ajuns la concluzia că SARS-CoV-2 nu vă dispărea pur și simplu, iar în iarnă trebuie să ne așteptăm la un al doilea val. Ce încearcă experții să își dea seama este dacă virusul va reveni într-o formă mai agresivă, cum s-a întâmplat în trecut cu gripa spaniolă, de exemplu.
Profesorul Jonathan Van Tam, un specialist britanic în gripă, virusologie, vaccinare și epidemiologie, a spus ferm că noul coronavirus “cu siguranță va reveni”.
Sunt însă mai multe întrebări la care se caută răspuns: Cum va fi al doilea val? Când va lovi acesta? Experții nu pot decât să facă presupuneri, analizând ce s-a întâmplat în trecut cu alte pandemii, cum ar fi gripa spaniolă sau, înainte de ea, cea rusească.
Se estimează că gripa spaniolă a făcut între 50 şi 100 milioane de victime în întreaga lume în doar doi ani. Între 1918 şi 1920 gripa a ucis între 3% şi 6% din populaţia globului. Aşa-numita "gripa spaniolă" din 1918 a provocat tot atâţia morţi că Primul Război Mondial, iar unii experţi asigură că acest conflict mondial s-a încheiat din cauza epidemiei. Însă epidemia nu a apărut în Spania. Spania, care nu a făcut parte din conflict, a informat cel mai mult despre cazurile de gripă, care au primit numele de la această ţară. În acea perioadă de război şi de epidemie activitatea economică s-a prăbuşit şi a impulsionat enorm mişcările migratorii.
Vezi si: Luna mai, luna în care Europa revine la viață! Ce țări relaxează condițiile de carantină
Primul val al gripei spaniole a apărut în primăvara lui 1918, iar în august experții credeau că epidemia a dispărut. Din păcate, virusul a suferit mutații și a revenit într-o formă agresivă, care a omorât fară nicio speranță și tineri sănătoși și copii. Nu există cifre oficiale, însă se speculează că al doilea val al gripei spaniole ar fi ucis de 10 ori mai mulți oameni decât primul.
La fel ca și în cazul gripei spaniole, și cea rusească a fost mult mai periculoasă în cel de-al doilea val. A existat chiar și un al treila val, la fel de fatal.
Gripa rusească (1889-1890) a fost o pandemie care a durat 14 luni (între octombrie 1889 şi decembrie 1890), dar au mai existat cazuri şi după aceşti ani, scrie Agerpres. În perioada respectivă, această gripă cu o mortalitate relativ scăzută (1%) a provocat decesul a un milion de oameni în întreaga lume şi se crede că a fost provocata de virusul Influenzavirus A subtipul H2N2, deşi nu se ştie cu exactitate, ţinând cont de limitele studiilor de virusologice din acea vreme. Pandemia s-a extins rapid la Sankt Petersburg în decembrie 1889, a continuat în Europa şi a reuşit să infecteze restul lumii în doar 4 luni. Istoricii susţin că pandemia a fost influențată de apariţia sistemelor de cale ferată care au facilitat deplasarea persoanelor cu o viteză pe care omenirea nu o cunoscuse până atunci.
Mark Honigsbaum, expert în istoria medicinei, spune că imunitatea colectivă nu ne va ajuta în al doilea val de coronavirus. Cum au arătat și epidemiile anterioare, chiar dacă foarte mulți oameni au fost inițial infectați, acest lucru nu împiedică revenirea virusului în al doilea sau chiar al treilea val.
Pentru a se dobândi imunitate colectivă, e necesar ca 80% din populație să dobândească infecția, iar Organizația Mondială a Sănătății susține că doar 3% au fost infectați cu coronavirus.
Dr Shovonlal Roy e și el de părere că dobândirea imunității de grup e aproape imposibilă, în condițiile în care carantina a limitat răspândirea virusului. “Carantina nu eradichează virusul. În momentul în care ridici carantina, răspândirea virusului va reîncepe. Din punct de vedere statistic, anticipez că al doilea val va fi mai serios decât primul”.
Profesorul Carl Heneghan, epidemiolog la Universitatea Oxford, îndeamnă autoritățile britanice să ridice cât mai repede carantina, pentru a permite economiei să își revină și pentru pregătirea pentru al doilea val.
“Ar trebui să reacționăm cu viteză ca să repunem economia pe picioare. Ar trebui să redeschidem totul mai degrabă mai devreme decât mai târziu. Dacă economia eșuează și nu suntem pregătiți în iarnă, vom avea mari probleme de logistică și de natură fiscală”, spune profesorul.
Gallery