Ziua Păsărilor 2019. Cele mai bizare superstiții despre păsări, demontate de specialiști

Redacția Redacția

Actualizat 29. 5. 2019

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

1 aprilie este Ziua Internațională a Păsărilor, însă la București iubitorii de natură și animale sălbatice au marcat acest eveniment duminică, 7 aprilie. Iată câteva lucruri pe care, poate, nu le știai despre înaripate!

Delta Văcăreștilor a fost, duminică, locul de întâlnire al pasionaților de birdwatching, dar și al puștilor care au vrut să afle detalii despre viața acestor viețuitoare. Parcul Natural Văcărești din Capitală, numit pe bună dreptate și delta dintre blocuri, și-a dezvăluit tainele într-o zi cu soare puțin, dar cu păsări din plin.

Ghizi au fost specialiștii Societății Ornitologice Române (SOR), care au organizat acest eveniment pentru toți cei care știu puține despre cum trăiesc păsările în acest habitat unic în Europa.

În 2018, Ziua Păsărilor a fost cel mai mare eveniment de birdwatching din România, cu peste 1.500 de participanți. Anul acesta, evenimentul a fost dedicat copiilor și combaterii superstițiilor. 

Haideți să vedem care sunt cele mai întâlnite, dar și cele mai bizare superstiții despre păsări, cunoscute de români din moși strămoși!

CUCUVELELE

Se zice despre cucuvele să au fost simbolul înțelepciunii în Grecia Antică, dar sub dominația romană lucrurile s-au schimbat. Aceste păsări au devenit un simbol al ghinionului, iar în Evul Mediu erau asemuite cu moartea. Problema pleca de la ritualul de priveghi. Când decedații erau ținuți în casă, noaptea, cu obloanele deschise, se punea și o lumânare la geam.

FOTO: Daniel Petrescu

„Întotdeauna veneau acolo moliile, fluturii mari de noapte, iar aceștia sunt o delicatesă pentru cucuvele, așa că pasărea apărea imediat. Oamenii au înțeles că prevestește moartea. Din fericire, nu a mai durat mult și oamenii au realizat importanța cucuvelelor – reglează populația de rozătoare (șoareci, șobolani)”, ne spune Ovidiu Bufnilă, responsabil de comunicare în cadrul SOR. 

Englezii au ajuns chiar să importe cucuvele, pentru a le folosi la depozitele de grâne din Australia, unde rozătoarele făceau pagube. 

CIORILE

Toată lumea se plânge de ciori, că aduc nefericiri, că nu sunt folositoare. De fapt, ciorile sunt păsări-sanitar. Cu cât avem mai multe, e clar că avem mai multă mizerie, mai mult gunoi. Sunt păsări omnivore, care mănâncă orice. Cioara de semănătură preferă să ierneze la oraș și se comportă ca un student. Vine în orașe pentru că temperatura e mai ridicată decât pe câmp, cu circa 10 grade, iarna. 

FOTO: Răzvan Zinică

Găsește pizza, șaorma, pufuleți, junk-food, orice vrea să mănânce. Are arbori înalți în care să stea (în parcuri) și puțini dușmani naturali. Putem învăța de la ele ce înseamnă spiritul de echipă, fiindcă se adună în grupuri și atacă răpitoarele care se apropie de locurile unde stau. 

„De fapt, relația lor cu răpitoarele e una de pe urma căreia profităm noi. Șoimii nu construiesc cuiburi și le ocupă pe cele de ciori. La fel fac și unele răpitoare de noapte. Iar aceste păsări de pradă țin sub control populația de rozătoare”, mai spune Ovidiu Bufnilă. 

CORMORANII

Deși au fost vehiculate cifre precum 600.000 de exemplare în România, cormoranii sunt doar 60.000, din care numai 40.000 sunt cormorani mari. Nu trăiesc doar în pescării, participanții la eveniment i-au văzut și în Parcul Natural Văcărești. Aici au aflat că pasărea nu are glandă uropigiană (are rolul de a secreta o substanță grasă necesară impermeabilizării penajului – n.n.), deci nu are penaj impermeabil și stă să se usuce după ce se scufundă. Consumă mai puțin de un kilogram de pește, în medie. Citește mai multe despre Delta Văcărești!

FOTO: Sebi Bugariu

CIOCĂNITORILE

Sunt considerate doctorii pădurilor, dar sunt una dintre păsările care distrug cuiburile altor specii. Pițigoii sunt de obicei victimele lor. Ciocănitorile mănâncă insecte, dar deseori mănâncă și puii de pițigoi, pe care îi prind direct în cuiburi. Iar când bat darabana în copaci, nu o fac pentru că încearcă să scoată insectele, ci își marchează teritoriul.

FOTO: Daniel Petrescu

CUIBURILE

Cuiburile artificiale pentru păsări nu au bețișor la intrare. Acesta nu le poate face decât rău păsărilor care cuibăresc acolo. „Nici pițigoii, nici vrăbiile nu au nevoie de acest băț, de fapt este o invitație pentru ciori, gaițe sau ciocănitori să se așeze pe băț și de acolo să le răpească puii păsărilor care cuibăresc. Fiecare cuib pentru păsările din parcuri are dimensiuni fixe la diametrul intrării. În acest fel, o pasăre mai mare nu le poate ocupa cuibul celor mai mici”, spune Ovidiu Bufnilă. 

FOTO: Helen Beatrice Sforaru

PENAJUL

La oameni, doamnele și domnișoarele sunt cele care se machiază, se coafează, atrag mai ușor privirile. La păsări, este, de obicei, invers. Masculii sunt cei mai frumoși, cei care sunt mai colorați. Exemplele clare sunt masculii de fazan sau de rață. Femelele au un colorit tern, nu ies în evidență. 

Un mascul de fazan, frumos colorat. FOTO: Răzvan Zinică

„Acest lucru se întâmplă pentru că masculii vor să atragă femele, în timp ce ele sunt pregătite să clocească, să fie camuflate, pentru a nu fi detectate de prădători. Iar la păsările de pradă, de obicei femelele sunt cele mai mari”, mai spune reprezentantul SOR.