Motivul pentru care Victor Pițurcă a fost reținut pentru 24 de ore! Comunicatul DNA

Redacția Redacția

Actualizat 31. 1. 2023

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

30 ianuarie 2023 va rămâne cu siguranță o zi greu de uitat pentru Victor Pițurcă, deoarece fostul selecționer a fost reținut pentru 24 de ore de către DNA (Direcția Națională Anticorupție).

Victor Pițurcă este acuzat de cumpărare de influență, după ce i-a oferit 50.000 de lei lui Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm, companie din subordinea Ministerului Economiei. Acesta din urmă i-a dat de înțeles fostului selecționer al României că are influență asupra funcționarilor din Ministerul Apărării Naționale (MApN), iar ca urmare a șpăgii pe care a oferit-o Victor Pițurcă, o companie deținută de familia acestuia, mai exact de fiul său, a obținut un contract cu statul, în urma căruia familia fostului selecționer a câștigat 2 milioane de euro.

Iată mai jos comunicatul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), postat de Gazeta Sporturilor:

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 30 ianuarie 2023, a suspecților:

ȚUȚU GABRIEL, director general al CN Romarm SA, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:

- abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

- trafic de influență în formă continuată,

- fals intelectual;

Persoană fizică (n.r. - Este vorba despre Victor Pițurcă, care nu este menționat însă cu nume și prenume pentru că, în ultima vreme, DNA numește doar funcționarii statului, nu și persoanele care controlează firme private), în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunii de cumpărare de influență. 

Pe fondul pandemiei generate de virusul COVID – 19, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, suspectul Țuțu Gabriel, în calitatea menționată mai sus, cu încălcarea dispozițiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în prezenta cauză, în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziție publică (ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție).

Prin demersurile menționate mai sus, CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor menționate mai sus, valoarea materiei prime și ulterior contravaloarea unor piese și servicii conexe (în afara contractului). 2. Într-un context asemănător, în perioada 19.03.2020 - 10.04.2020, suspectul Țuțu Gabriel ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus introducerea într-un circuit comercial de livrare măști de protecție neconforme către Ministerul Apărării Naționale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecție și efectuarea unor plăți către acesta, (40% din cota de profit rezultată) sub aparența unui contract de consultanță.

În schimbul acestor „servicii” suspectul Țuțu Gabriel ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul M.Ap.N. și că îi va determina pe aceștia să încredințeze direct și fără proceduri publice contractele de furnizare dar și să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens. În contextul menționat mai sus, suspectul Țuțu Gabriel ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei.

Celor doi suspecți li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală. În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane. Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”