Interviu Tudor Chirilă, antrenor la Vocea României: ”Îmi place partitura mea în show-ul ăsta”

Redacția Redacția

Actualizat 23. 7. 2019

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Filmările pentru Vocea României, sezonul 9, sunt în toi, motiv pentru care Tudor Chirilă a acordat protv.ro un interviu în care vorbește despre rolul său, despre ceilalți antrenori, dezvăluind și piesa cu care s-ar prezenta el la emisiune, dacă ar fi la început de drum.  

Horia Brenciu s-a întors în echipa de antrenori. Cum ți se pare această schimbare?  

Eu am tot asistat la schimbări de juriu la Vocea României și întotdeauna am încercat să mă mulez pe noii colegi, fără însă să fiu prea mult forțat să îmi schimb partitura. Mie îmi place partitura mea în show-ul asta și atâta vreme cât reușesc să-mi fac și partitura și să interacționez cu colegii într-un mod constructiv pentru finalitatea relației dintre antrenori, mi se pare foarte bine.

Citește și: INTERVIU Horia Brenciu, din nou antrenor la Vocea României: ”Aș vrea ca Irina să câștige anul acesta”

Aici, la Voce, rolurile se așază în loc indiferent de ceea ce îți propui tu înainte. Pot să se schimbe, să fie altele, și atunci stai într-o expectativă și te uiți, ești atent și vezi ce se întâmplă, dar totul pentru show, totul pentru victorie.

Sezonul trecut, tu și Irina Rimes ați fost duo-ul dinamic, dar cred că acum o să fie între tine și Brenciu, nu? Mereu e între tine și cineva...

Mereu e între mine și cineva, da (râde), nu am idee de ce se întâmplă asta, probabil că e și personalitatea mea un pic mai corozivă, un pic mai abrazivă, și na, iese. Pe de altă parte, și eu sunt pentru Horia un fel de resoneur destul de bun. Horia are multă teatralitate în el, poate să fie asta o sursă de combustie comică, dar cred că trebuie să și avem grijă să ținem lucrurile astea într-o măsură interesantă, că nu suntem singuri în show. S-a continuat ieri, la filmări, și micul meu confilct cu Irina. Adică, noi ne tachinăm. "Qui s'aime se taquine".

Te-ai gândit vreodată, dacă ai fi tu la început de drum și ai participa la Vocea României, cu ce piesă ai putea să întorci toate scaunele?

Mie nu prea îmi place să pierd, de aceea nu mă bag în concursuri în care există un câștigător evident sau o structură. Cred că câștigurile pe care le-am avut în viață și în carieră au fost pe termen lung, îmi place să construiesc mai degrabă decât să intru într-un show în care sunt prea multe necunoscute care nu țin de mine. Probabil că de aia și Dumnezeu m-a pus pe scaunul de antrenor. Dacă nu poți să fii concurent, te facem antrenor! Dar, dacă totuși ar fi să facem un exercițiu de imaginație, ar fi  R.E.M. – ”Everybody Hurts”. Cu asta m-aș prezenta.

Ce spui de fanii de pe social media? Ei chiar se implică când vine vorba de ”Vocea României”...

Eu aș zice că a cam dispărut cultura dialogului pe Facebook, de asta oamenii sunt atât de pătimași. În general, oamenii scriu pe Facebook că să se audă și să-și audă opinia, după care nu mai așteaptă niciun moment vreo opinie care să o schimbe pe a lor. Pur și simplu au aruncat, au dat și și-au făcut treaba. Mi se pare că rețelele de socializare, la nivelul de comentarii, acum sunt mai mult de defulare. 

Dar pe tine te influențează într-un fel sau ai primit propuneri de piese pentru concurenții tăi?

Noi facem asta în mod curent, noi ținem cont de sugestii. Asta mi se pare o chestie constructivă. Ne-am invitat publicul să vină cu propuneri de piese pentru că e clar, na , eu nu dețin o cultură muzicală absolut completă, nici nu pretind că-mi cunosc concurenții perfect încât să nu accept sugestii și au fost multe piese ori care s-au suprapus pe sugestiile noastre pentru niște concurenți, ori, câteodată, niște piese pe care le-am luat ca sugestii de la publicul nostru.

După tot parcursul asta al tău, ca artist complet, ce îți mai dorești în continuare? La modul ideal, care ar fi următor pas pentru tine?

Mi-aș dori să pot contribui în mod concret la reforma educației în România într-un fel sau altul. Nu știu cum, deocamdată. Probabil asta și de când am făcut copii și a început să mă preocupe mai mult treaba asta, e normal, că țară asta nu se poate salva la toate nivelurile decât începând cu educația. Și că educația este lucrul care poate să salveze sănătatea, de exemplu, și poate să salveze cultura, pentru că un om educat este un om care va face prevenție, se va duce să-și facă analizele în avans, poate va scăpa de niște boli doar pentru că s-a controlat la timp și așa mai departe. 

Cultura va fi iubită și va fi valorizată dacă va există educație. Oamenii nu vor mai face credite aiurea și nu se vor arunca în cheltuieli financiare fără să aibă o educație și, în general, educația ar trebui să aibă rostul de a crește un om care să înțeleagă în ce timpuri crește.  

Fac lucruri. Încerc să îi forțez pe politicieni să ajungă cumva la un acord de educație, să lase puțin luptele astea oribile și să realizeze că de fapt o să rămânem o țară fără nimic dacă nu avem copii și nu punem copilul în centrul educației. E atât de mult de făcut în zona asta, începând cu educația timpurie până la universitate, încât câteodată îți vine să abdici și să zici ”Băi, nu îmi trebuie asta, mă duc să trăiesc undeva unde lucrurile sunt deja aranjate”. 

De asemenea,  aș vrea să continui să îmi fac meseria la un nivel cât mai înalt, fie că e vorba de teatru, fie că e vorba de muzică.

Dacă ar fi să te întâlneșți cu ține la 20 de ani, ce sfat ți-ai da? Având în vedere toată experiență pe care ai trăit-o în intervalul asta…

Mi-aș zice: ”Încearcă să-ți păstrezi mai mult prieteniile. Să fii mai atent la prieteniile tale și să le întreții mai mult”. Cred că ceea ce ne rămâne în viață, la final, este prietenia, și de foarte multe ori am fost mult prea preocupat de mine și mai puțin de cei din jurul meu. Adică, na, asta mi-aș fi dat ca sfat, dar nu știu dacă natură mea interioară ar fi putut să schimbe chestia asta. Plus că notorietatea nu te ajută să fii… Mai degrabă păcatul ăsta al notorietății te face să fii centrat pe tine și orgolios, în loc să fii centrat pe alții.

Cine, din familia ta, e cel mai mare fan Vocea României?

Păi, mama, copiii mei sunt prea mici ca să îi intereseze. Ei încă sunt șocați că eu pot fi într-un televizor, așa că mama este cel mai bun critic al meu. E omul care îmi spune deschis ceea ce i se pare că nu merge bine, din fața televizorului. 

Un mesaj pentru fanii emisiunii. La ce să se aștepte de la noul sezon Vocea României?

Având în vedere că dinamica s-a schimbat, s-ar putea aștepta la orice. Cred că este o șansă bună să fie voci mult mai bune ca anul trecut, ceea ce  înseamnă că, dacă sunt voci mai bune, va fi o o emisiune mai bună și, cu o emisiune schimbată, există întotdeauna surprize, sper că plăcute.
 

Vezi și: Tudor Chirilă, din nou la școală!