ß
Echipa Visuri la cheie a mers in localitatea Marcus, judetul Covasna, pentru a o cunoaste pe Maica Stareta Serafima, o femeie de o bunatate rar intalnita, care de 13 ani are grija de 16 fetite orfane sau abandonate la nastere.
Maica Serafima le-a luat in plasament de cand fetele aveau doar cateva luni si erau abandonate in spital si a infiintat prima casa familiala din Romania, construita langa o manastire de maici ortodoxe.
Maica Stareta a ridicat cu forte proprii casa familiala, cerand ajutor in biserici, gari sau pictand icoane. A facut tot ce a putut ca sa ridice casa pentru cele 10 fetite luate initial in plasament. Acum, Maica Serafima isi doreste sa mai ajute inca 12 copii, dar casa in care locuiesc in prezent a devenit neincapatoare, asa ca a reusit sa mai ridice inca o cladire, pe structura de lemn, insa nu are fondurile necesare pentru a o termina si a putea fi folosita.
Desi nu ii este usor sa faca fata cheltuielilor zilnice, zambetul sincer si bucuria de pe chipul celor 16 fete, care ii spun din inima ”mami”, i-au dat putere intotdeauna sa caute solutii pentru plata facturilor si a celor necesare unui trai decent.
Din dorinta de a indeplini dorinta Maicutei Serafima si pentru a schimba viata copiilor pe care aceasta ii ajuta, Adela, Dragos, Alina si Omid s-au implicat total in acest proiect. Ce au declarat membrii echipei Visuri la Cheie despre experienta traita in Covasna.
Alina Vilcu – arhitect
Povestea noastra la Marcus a fost despre a primi si a darui, despre sensul pe care il capata viata atunci cand ti-o dedici altora.
Noi, de obicei, facem case pentru familii si atunci cand ne gandim la familie, cu totii ne gandim la mama, tata, si copii. Aici am cunoscut un alt fel de familie, o familie cu o mama si 12 copii. O mama adoptiva din punct de vedere legal, insa cea mai adevarata mama pe care eu am intalnit-o. Am plecat cu aripi de la Marcus, cu aripi si cu sentimentul ca viata are un sens, ca pot fi o mama mai buna si pot da mai mult celor din jurul meu, fara a vedea asta un sacrificiu.
Misiunea noastra a fost aceea de a continua un vis, de a contribui cu ceva in proiectul Maicii Serafima, proiect care se extinde dincolo de casa: acela de a ajuta si a forma cat mai multi copii si de a face, pana la urma, o lume mai buna.
Casa, gandita de Maicuta, era in faza de “coaja”, de volum gol, pe care noi a tribuit sa-l umplem cu camere si sa-l finisam pe exterior.
Asa ca, mai intai am gandit impartirea interioara si am stabiilit locul scarii, apoi ne-am impartit camerele.
Eu m-am ocupat de tot parterul (mai putin cele doua bai) si holul etajului. Fiind 6 dormitoare pentru 12 fete, mi-am imaginat tot interiorul tratat unitar, cu toate dormitoarele in acelasi stil si cu holul cu semnalistica pentru fiecare dormitor. Ca prim pas am gandit repartizarea pe camere si semnalistica. Mi-am imaginat un obiect simbol, care sa aiba si rol decorativ si de iluminat. Asa ca, am deseant un inger stilizat, pe care l-am traforat apoi pe un placaj si l-am luminat din spate. Tot interiorul reprezinta vietile fetelor, ale caror valori se regasesc in sufletele oamenilor senini si intelepti. Asa ca am amestecat simplitatea mobilierului cu culori puternice, suprafete mari goale cu detalii foarte bine lucrate. Si am creat un amestec unitar si proportionat.
Proiectul special Aripi de Marcus, materializat sub forma catorva obiecte decorative realizate de noi, l-am integrat in amenajare. Practic, toata camera centrala a casei are gandite zone de expunere dedicate pentru aceste obiecte.
Omid Ghannadi - arhitect
Maicuta Serafima este un exemplu pentru noi toti. Este un exemplu de vointa si generozitate, un om cu o credinta adevarata. Aceasta credinta poate ajuta, poate face bine unor suflete nevinovate si abandonate, a calauzit-o spre adoptia a nu mai mult, nici mai putin de 12 fetite.
Am fost impresionat de bucuria de a trai a acestor fetite, de modul curtat atat spiritual, cat si fizic in care sunt crescute.
Am fost foarte emotionat de invitatia de a face o casa pentru ca Maicuta Serafima, care este intr-adevar o mama pentru aceste 12 suflete, sa poata deveni parinte pentru inca 12 copii. Proiectul acesta a fost ca o misiune pentru noi, misiunea de a da la inca 12 bebelusi sansa la o viata frumoasa. Si, in acelasi timp, de a le oferi un camin acestor fete frumoase crescute de Maicuta Serafima.
Astfel, mi-am imaginat o casa primitoare, care sa se deschida catre peisajul absolut fabulos printr-un fel de pridvor delimitat de o serie de arcade. Aceste arcade si casa formeaza un volum alb, curat, asemenea sufletelor ce vor locui acolo. Fiecare arcada adaposteste un ingeras, in total sunt 13 ingerasi, cate unul pentru fiecare fetita si unul pentru mama lor.
Deasupra intrarii, in zona centrala a fatadei, se afla un balconas cu un clopot. Sper ca, de fiecare data cand va rasuna acest clopotel, fetele sa se intalneasca bucuroase cu mama lor. Sper sa ramana o familie unita, care sa se extinda de-a lungul timpului.
Intr-un final, acesta este un caz unde intr-adevar omul sfinteste locul!
A fost o mare bucurie pentru noi sa lucram la acest caz si sper sa intalnesc cat mai multi oameni asemenea Maicutei Serafima!
Adela Parvu – designer de interior
Am primit atata energie pozitiva acolo incat ne-au venit si idei minunate, care parca nu ne apartineau. Asa s-a intamplat si cand am rostit Aripi de Marcus, caci erau aripile bufnitei care-si facuse cuib in casa ce urma sa fie renovata, bufnita, simbolul intelepciunii. Erau aripile heruvimilor pictati cu har in mica biserica a manastirii, erau aripile ingerasilor, asa cum le numeste Maicuta pe fete, erau aripile sufletului, pe care noi le simteam acolo batand cu putere.
Da, Aripi de Marcus a fost ideea de la care am pornit cu amenajarea casei, dar si cu informatii clare date de catre fete. Ele s-au grupat doua cate doua, iar noi le-am luat la intrebari ca sa aflam ce le place. Ne-am notat sarguiniciosi culorile lor preferate: albastru (Crina si Stefania), rosu (Nicoleta si Georgiana), verde cu albastru (Mihaela si Elena), verde cu turcoaz (Alexandra si Florentina), mov cu alb (Valeria si Maria), mov cu roz (Maria mica si Ana). Apoi, ne-am impartit treaba: Dragos Isacescu urma sa se ocupe de curte si amenajarea unui loc de foc, ca un soi de mica agora, Omid Ghannadi a luat in lucru fatada casei si amenajarea bailor, Alina Vilcu doua camere de la parter, incaperea comuna de la parter plus holul de la etaj, iar eu cele patru dormitoare de la mansarda.
Eu m-am ocupat de dormitoarele de la etaj, adica de camera cu verde cu albastru (Mihaela si Elena), verde cu turzoaz (Alexandra si Florentina), mov cu alb (Valeria si Maria), mov cu roz (Maria mica si Ana)
Camera verde cu albastru am tratat-o cu ajutorul decoratiunilor textile. Este una dintre cele mai generoase camere si cu cele mai multe ferestre. Pe pereti e o zugraveala cu vopsea pastelata, iar in rest alb pentru plafonul inclinat. Am ales pentru draperii tesaturi de impact, respectiv materialul cu buline albastre, pe care le-am combinat cu cuverturi de pat verzi si perne in mai multe nuante, plus tabureti asemanatori.
Pe langa dulapuri am ales si un corp de etajera cu rafturi, dar si tabureti rotunzi si patrati. In plus, locul a permis si amplasarea unei banchete albe, care are capac si poate fi folosit pentru depozitare.
Am confectionat aici decoratiuni din bile de polistiren in care am infipt pene simple colectate de-a lungul timpului, plus pene colorate. Ca si decoratiuni, pe peretele inclinat am folosit lampioane, iar in rama foto am inserat mici picturi personalizate pentru aceasta camera.
In camera verde-turcoaz am ales ca nuantele preferate ale fetelor sa fie combinate cu cuverturi si draperii mai viu colorate, respectiv cu tesatura cu pasari si flori combinata cu verde si turcoaz, iar pe pereti am folosit o nuanta de verde turcoaz pastelata.
Am confectionat cateva decoratiuni in camera Alexandrei si a Florentinei, respectiv aripi realizate dintr-un suport de carton peste care am lipit betisoare de inghetata si ulterior pene din carton. Apoi am pictat decoratiuni pe suporturi rotunde din lemn si panza pe sasiu si, de asemenea, am folosit doua modele de sabloane pentru mai multe picturi decorative pe pereti.
In camera mov-alb am ales ca peretii sa aiba o nuanta foarte pastelata de roz, iar pe linga nuantele preferate ale fetelor sa mai vin cu accente usor mai inchise pentru cuverturi si tabureti, respectiv un model de tesatura cu patchwork, care da eleganta camerei. De asemena, aici am creat mai multe decoratiuni, incepand de la pampoanele de hartie de matase colorata si pana la crengutele vopsite in alb si decorate cu frunze din hartie, plus tablouri pictate cu ajutorul sabloanelor.
In camera mov-roz am ales un pat dublu care se trage, pentru ca incaperea era foarte mica. Am folosit in dreptul patului un lambriu pentru protectia peretelui, dar si pentru ca toata zona sa para pe parcusrul zilei o canapea. Decoratiunile folosite in camera mov-roz sunt unele ce combina nuantele preferate ale fetelor, cu mici accente de rosu, plus cuvertura si draperi inflorate. Pe langa inimioarele agatate pe plafonul inclinat, motivele florale aduc un plus de feminitate si veselie incaperii. Si aici am realizat tablouri decorative si crengute vopsite cu frunze din hartie colorata.
Dragos Isacescu – arhitect
Cand am ajuns la Marcus, am fost impresionat de frumusetea locului. Casa era pozitionata izolat fata de restul incintei, lucru care prezenta cateva probleme, dar si beneficii.
Deoarece casa era asezata mai jos decat intreaga poiana a manastirii, insemna ca se afla fix in zona in care toate apele pluviale se scurgeau la vale. Cumva trbuia sa deviez acest potential hazard pentru casa. Prin forma aleilor am condus apele pluviale astfel incat sa ocoleasca casa fara sa o afecteze. Din forma aleilor am realizat un traseu care te conducea catre locul din care se vedea cel mai bine intreaga depresiune a Brasovului si acolo am facut un loc pentru un foc de tabara, un loc unde sa poti sta si sa privesti peisajul. Maica Serafima este o mare iubitoare de flori si am avut grija ca fatada casei sa fie imbogatita cu multe specii de plante ce vor inflori pe tot parcursul anului.
Gallery