Alla Klyshta, dansatoarea de hoola hoop: „Cu cât mă pot învârti mai mult, cu atât sunt mai fericită"

Redacția Redacția

Actualizat 13. 2. 2019

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Alla Klyshta are 33 de ani, e din Germania și a prezentat pe scena „Românii au talent” un număr de hoola hoop care a primit aplauze minute în șir.

Alla a povestit într-un interviu despre pasiunea ei pentru hoola hoop: cum și-a descoperit acest talent, de la cine l-a moștenit, dar și care a fost momentul cel mai fericit moment al ei de până acum.

Cum ți-ai descoperit acest talent?

Accidental. Primul meu job a fost de dansatoare. În teatrul în care lucram am găsit, la un moment dat, un hoola hoop. Ăsta a fost debutul meu în viața hoola hoop. Hoola hoop înseamnă totul pentru mine. Cu cât mă pot învârti mai mult, cu atât sunt mai fericită. 



De la cine ai moștenit talentul ăsta?

Nu am idee. Majoritatea rudelor mele sunt doctori și profesori.

Ai făcut cursuri?

Nu, am învățat singură. Înainte de asta am fost dansatoare și gimnastă ritmică. Cred că asta m-a ajutat foarte mult.

Pe cine admiri din acest domeniu? Ai oameni pe care îi apreciezi?

Am oameni pe care îi apreciez, dar nu în acest domeniu, nu au legătură cu hoola hoop. O apreciez, de exemplu, pe Beyonce, e o femeie foarte puternică.

Care crezi că sunt cele mai importante momente din viața ta personală și profesională?

Primul număr pe care l-am făcut în fața familiei mele. Nu o să uit niciodată sentimentul ăla. Și îngrijorarea pentru că nu știam ce vor avea ei de spus despre performanța mea, despre acest hobby al meu.

Mai jos poți vedea momentul Allei din audiții: 



Ai și alte talente de care nu știm?

Da, îmi place să gătesc și să cos. Ultima data am croșetat un pulover pentru fostul meu prieten. Și aș putea să stau în bucătărie toată ziua.

Cel mai fericit moment al tău de până acum? Și unul pe care ai vrea să-l uiți. 

Fericirea de care am spus, când am făcut primul meu număr de hoola hoop în fața familiei mele. 

Un moment pe care aș vrea să-l uit? Trădarea persoanei pe care o iubeam… Iert prea repede și mă încred prea ușor în oameni care nu merită încrederea mea. Eu cred mereu că oamenii sunt mult mai buni și că nu joacă un rol.