Marius Calin

Redacția Redacția

Actualizat 21. 5. 2015

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Romanii au talent, sezonul 5 - Semifinala 3  Hobby-urile mele sunt muzica si sportul. Am descoperit aceste aptitudini de mic si le-am lucrat separat, pe parcursul anilor mergand pe trei cai - scoala, muzica si sport. Consider ca educatia fizica este esentiala in dezvoltarea unui copil, din punct de vedere fizic si mental si nu am regretat niciodata acest lucru. Sportul face parte din sufletul meu, ma defineste, mi-a format caracterul intr-un mod placut, ma face sa ma simt sigur pe mine si deja consider ca am devenit dependent (o dependenta pe cat de placuta, pe atat de sanatoasa din toate punctele de vedere). Imi plac foarte mult sporturile de contact, in special boxul si kick-boxingul si ma antrenez laolalta cu sportivi de performanta.  Cel care mi-a descoperit aptitudinea de a canta a fost bunicul meu - preot in Marginimea Sibiului, in comuna Poplaca. Mi-a fost primul si cel mai important profesor de muzica, intrucat m-a facut sa inteleg diferenta dintre artist si cantaret - m-a invatat sa simt muzica, sa ma transpun in rolul pe care il joc, sa inteleg si sa transmit o anumita stare. Am cantat in strana bisericii din comuna respectiva de la 6 la 18 ani.  La un moment dat, la varsta de 17 ani, cand eram in clasa a 11-a, am incercat sa patrund in lumea muzicii, insa am fost adus cu picioarele pe pamant extrem de rapid si intr-un mod destul de "convingator". Am absolvit Colegiul National "Mihai Viteazul" din Ploiesti, sectia Real: Stiintele Naturii Biligv Engleza si ulterior Universitatea de Petrol si Gaze, Facultatea Inginerie Mecanica, Sectia Utilaj Petrolier de Schela. In paralel am studiat limba germana si engleza, care mi-au folosit foarte mult in cunostintele tehnice.  La varsta de 15 ani, am fost invitat de catre o prietena la un botez. Se aflase ca imi place sa cant si am fost rugat sa interpretez ceva, acompaniat de lautari. Am inceput sa cant si in timpul melodiei ma plimbam printre mese, pentru a comunica cu publicul. Am vazut la un moment dat un copil cum venea in fuga spre mine... Si ma gandeam  - "Lasati copiii sa vina la mine". Si cand mi-a dat un pumn "din fundul gradinii direct intre picioare", efectiv nu am mai putut sa stau in picioare (devenisem deja soprana) si m-am intins pe podea. Toti invitatii radeau, lautarii deja nu mai cantau, orga mergea in gol pentru ca cel care canta la ea radea copios. A fost un moment demn de filmat.