Profu' Andi Vasluianu vorbește despre anii lui de liceu! Care a fost cea mai mare nebunie și cine a fost Profu' pentru el

Redacția Redacția

Actualizat 25. 3. 2021

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Îi dă viață Profului pe care ni l-am dorit cu toții în spatele catedrei, dar în ce măsură a avut Profu' un prof al lui?

Într-un interviu special acordat protv.ro, Andi Vasluianu vorbește despre anii de liceu și despre o perioadă a adolescenței în care s-a format ca om și ca viitor actor. Chiar și prin "nebuniile" inerente vârstei.

Dă-mi exemplu de o nebunie pe care ai făcut-o ca licean...

Nu am făcut tâmpenii atât de mari. Cred că m-am îmbatat o dată tare. Asta a fost cea mai mare tâmpenie și, după, nici nu m-am mai atins de băutură. Adică sunt un băutor normal, beau o bere când și când, dar niciodată să mă îmbăt ca atunci.

Dă-mi un exemplu de un domeniu căruia ți-ai fi dorit să îi acorzi mai multă atenție în liceu, dar nu ai reușit...

Mi-ar fi plăcut să fiu mai atent la anumite cursuri de la școală. O parte din vină o au sigur și profesorii, nu doar eu. Dacă înveți bine, ai o grămadă de lucuri pe care le poți folosi după aceea. Eu când am intrat în facultate m-am recalibrat cumva. 

Te-ai descrie ca un elev bun, foarte bun sau mai bine nu te întreb? Dacă ești din ultima categorie, totuși te întreb: de ce?

N-am fost nici prea cuminte, nici rebel. Am fost normal, un elev de 7-8, nu m-am omorât după carte. Îmi plăcea sportul foarte mult, eram în echipa de foltbal a școlii generale. 

Ai avut vreun profesor asemănător cu PROFU’ Mișu? Dacă da, cum te-a influențat?

Bafta a fost că la Hyperion am întâlnit 2 profesori foarte buni: Gelu Colceag și Radu Gabriel. Gelu este extrem de bun profesor, pe primul și al 2-lea an mi se pare unul dintre cei mai mari profesori de la noi pentru că explică atât de clar, încât n-ai cum să nu înțelegi. Pe lânga asta, mai are o calitate foarte mare pentru că de fiecare dată le-a dat o șansă elevilor lui, în cadru profesionist, adică i-a luat să joace. Pe mine, după primul an la Hyperion, m-a trimis la un workshop în Turcia. Acolo am învățat enorm de multe. Și el mi-a zis: dă la stat. El și cu Radu Gabriel m-au ajutat mult. Radu Gabriel stătea cel mai mult la cursuri, era fabulos, stătea de dimineața până seara cu noi, era absolut pasionat de pedagogie. De la el cred că am luat și eu această pasiune. 

Când am dat la stat, am intrat în clasa Sandei Manu și au fost cei mai frumoși ani de departe. Eram în clasă 2 sportivi profesioniști: eu și Richard Bovnoczki, mare actor la Teatrul Național. Citisem împreună 2 cărți, eram avioane, dar aveam disciplina sportului, știam că trebuie să repetăm ca să facem performanță, aveam acest exercițiu, și asta ne diferenția de multe ori. Plus că ne și plăcea să ne aruncăm la exerciții cu capul înainte, dar a meritat... Sanda Manu ne-a zis că trebuie să citim toată opera și să-i facem referate, iar asta pe mine personal m-a ajutat enorm pentru că atunci am prins gustul cititului... din momentul ăla nu mi-a mai trebuit altceva decât să citesc. 

Ai fost vreodată victima bullying-ului în școală sau ai fost apropiat de cineva care era?

Pe vremea noastră nu era bulluing-ul așa. Îmi aduc aminte că a fost un moment în liceu când am avut o altercație cu un coleg și ne-am trosnit unul pe altul – eu am fost un pic mai puternic decât el. Apoi, am ieșit pe holul liceului și am primit un pumn de la cineva – pe care nu-l cunoșteam, dar era prieten cu băiatul de la mine din clasă – și, la un minut, a alergat pe lângă mine cineva și s-a dus și i-a tras un pumn celui care mă lovise pe mine. Cam așa funcționau lucrurile. Dacă era unul care să adopte bullying-ul, și-o lua repede. Așa erau lucrurile la vremea aia.

Ce ți-au zis părinții tăi despre anii lor de liceu? Crezi că ți-ar fi plăcut să fii la liceu în acea perioadă?

Știu sigur că mi-ar fi plăcut dintr-un anumit punct de vedere: erau mai inocenți. Și noi am fost mai inocenți decât cei care sunt acum. Erau și părțile mai puțin bune, profesorii erau mai agresivi, aveau voie să-i bată pe copii – uite, bullying-ul, dacă vrei, era din partea profesorilor la vremea aia. Copiii erau mai inocenți – sau cel puțin așa îmi place mie să cred pentru că, cert, nu știu exact. Poate erau mai multe nuanțe pe care eu nu le cunosc.

Ce mesaj ai pentru elevii din ziua de azi?

Să nu contenească niciodată să întrebe când nu înțeleg ceva și să ceară, că li se va da.

Dar pentru profesori?

Să nu contenească să asculte cu adevărat elevii.
 

Profu’ se difuzează în fiecare joi, mai puțin pe 25 martie , la ora 21:30. Îl puteți urmări în direct pe PRO TV , LIVE pe PRO TV PLUS AICI sau puteți vedea episodul în avans pe voyo.ro 

Pe VOYO.RO poți urmări emisiunile preferate, cu 24 de ore în avans. Vezi și noua ofertă de filme și seriale doar pe voyo.ro

FOTO: PRO TV PROFU'