Vlad Craioveanu, co-fondator Impact Hub Bucharest: „Mentoratul este cel mai important câștig pentru antreprenori”

Redacția Redacția

Actualizat 19. 1. 2021

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Drumul de la vis la punerea pe picioare a propriei afaceri este anevoios și mulți renunță înainte de a face primii pași. Cei care rămân fideli ideii de a fi propriul lor șef apelează la Impact Hub, o adevărată pepinieră de antreprenori care are soluții chiar și în vremuri incerte ca acestea.

În 2012, Impact Hub Bucharest devenea primul spațiu în care oameni din domenii diferite puteau lucra împreună pentru desăvârșirea fiecăruia dintre ei. Încă de atunci, organizația și-a propus, și a reușit, să susțină ecosistemul local antreprenorial prin facilitarea accesului la spații profesionale moderne și colaborative, prin programe care să ofere acces la surse de învățare, mentorat, consultanță și la oportunități de finanțare pentru start-up-uri.

La 8 ani de la lansarea sa în România, Vlad Craioveanu – managing partner Impact Hub Bucharest, dezvăluie de ce au nevoie antreprenorii de un mediu precum cel pus la dispoziție de organizație.

„Participarea directă într-un program de accelerare sau incubare le permite antreprenorilor să treacă printr-o perioadă intensă și concentrată de workshop-uri și training-uri pe diferite teme de business care, alături de sesiunile de consultanță și mentorat, îi ajută să-și rafineze ideile în afaceri validate”, spune Craioveanu, dezvăluind că în cei 8 ani de activitate Impact Hub a susținut și a lucrat alături de peste 800 de start-up-uri în cadrul a mai mult de 25 de programe sau ediții de programe inițiate atât cu parteneri corporate, dar și cu instituții publice și organizații care împărtășesc aceleași valori. 

Una dintre direcțiile strategice de educație, pornită în 2016, a fost lansarea Startarium.ro, o platformă online de educație antreprenorială capabilă să scaleze oportunitățile de învățare oriunde există un antreprenor conectat la internet. „De la lansare, în jurul acestei platforme s-a construit o comunitate de peste 46.000 de utilizatori dintre care mai bine de 74% sunt constant activi. Un alt element unic pentru acest proiect este faptul că prin el s-au alocat peste 800.000 de euro, sub forma de finanțare pentru start-up-uri, 100% din fonduri private, nerambursabile și equity free”, mai spune Vlad Craioveanu. 

Cât de important e pentru antreprenorii aflați la început de drum să aibă acces la mentori - lucru pe care voi îl facilitați? 

„Mentoratul (conversații cu antreprenori mai seniori, ce pot îndruma) este cel mai des invocat tip de sprijin necesar, listat de 63% din respondenții care au participat la un survey desfășurat, în 2020, de Startarium, cu 300 de antreprenori (Business Selfie Survey).

Mentoratul este cel mai important câștig pentru antreprenori, iar din discuțiile cu ei a fost clasat chiar înaintea finanțării. Ne bucurăm să vedem că lucrurile s-au schimbat față de anii anteriori și antreprenorii caută acum să facă lucrurile corect, să învețe care sunt principiile de bază, să-și alinieze ideile pe nevoile din piață, să-și valideze ipoteze și mai ales să discute cu oameni care au trecut la rândul lor prin aceleași etape. 

Există o curiozitate din ce în ce mai mare și un interes crescut pentru antreprenorii la început de drum să fie ghidați în fiecare etapă a business-ului, întrucat simt nevoia unui dialog mai presus de toate materialele educaționale pe care le punem la dispoziție. În acest sens, am adaptat specificul programelor de accelerare și incubare și am inclus sesiuni de mentorat, fie individuale, fie de grup, iar pe platforma Startarium sunt listați 58 de mentori și consultanți de business cu diverse arii de expertiză la care un antreprenor se poate înscrie.”

Imperiul Leilor revine la PRO TV cu sezonul 2. Pregătește-te să fii inspirat de investitorii noștri!

Ce business-uri vor să pună pe picioare tinerii români și pe ce loc în preferințele lor se află industriile creative?

„Conform datelor furnizate de Comisia Europeană, fondatorul unui startup este de gen masculin (82,8%), are diplomă universitară (84,8), are în prezent 38 de ani și avea 35 de ani când a fondat afacerea. Acest lucru subliniază faptul că, în realitate, cei mai mulți fondatori au competențe dobândite în urma educației din universitate (84,8%), cunoștințe practice și experiență. Aceasta arată și că mediul de dezvoltare a startup-urilor este unul sofisticat. Antreprenorii români au background de corporație, inițiative antreprenoriale multiple și îndeplinesc mai multe roluri în start-up-urile lor.

Conform datelor furnizate de Registrul Comerțului, numărul de companii nou înființate este în creștere - în 2019 s-au înființat peste 116.000 de companii și PFA-uri. Cele mai populare domenii sunt: comerț, construcții, transporturi, activități profesionale, științifice și tehnice.

Din punctul de vedere al industriilor abordate de antreprenori, se remarcă multe inițiative green. De asemenea, sunt multe soluții de wellness, mâncare sănătoasă, micro farming, coaching, centre pentru terapii holistice, aplicații cu informații despre sănătatea copiilor mici sau smart wallet pentru nevăzători. Chiar și servicii de consultanță pentru companii de HR, specilizate în wellbeing-ul angajaților și al clienților lor, șamd.

Sectorul industriilor creative nu este abordat așa mult de programele de accelerare, majoritatea orientându-se către zone IT-tech, însă există un potențial destul de mare care poate fi adresat și în aceste domenii. În cadrul Impact Hub am organizat un program specific în 2018-2019 pentru industriile creative – Creative Business Studio – care a oferit suport tinerilor creativi din 6 orașe europene (București, Cluj-Napoca, Madrid, Lisabona, Vigo și Siracusa) să-și lanseze produsele creative. În total în România au fost 60 de aplicații în program, 20 de idei selectate și 6 câștigători care au participat la un bootcamp de marketing la Madrid, iar 8 dintre participanți și-au lansat campanii de crowfunding pentru finanțare.”

Cum a fost anul 2020 din punctul de vedere al apetenței pentru business al românilor care au apelat la Impact Hub?

„Anul 2020 a fost un an special pentru cei mai mulți dintre noi. Din punctul de vedere al business-ului din zona de spații de cowork, perioada traversată a schimbat destul de mult concepția de birou, însă a păstrat viu spiritul de comunitate și, extrem de important, a consolidat un trend început anul trecut: întreprinderi mici și mijlocii care preferă hub-ul în locul spațiului individual de muncă. Și asta pentru că am adaptat spațiile la noilor condiții de lucru care să permită un grad sporit de securitate personală. 

În ciuda faptului că 2020, din cauza pandemiei Covid-19, a fost un an în care o bună parte din angajații și angajatori au optat pentru soluții de lucru la distanță, comunitatea Impact Hub a fost în continuare animată și activă. Odată cu trecerea Stării de Urgență din primăvara anului trecut, treptat până în toamnă au revenit peste 50% din clienții de spații de lucru. 

Din punctul de vedere al zonei de conținut antreprenorial, programele pe care le-am desfășurat în 2020 pentru startup-uri au continuat să susțină antreprenorii și și-au adaptat forma astfel încât interacțiunile fizice s-au mutat în mediul online, iar evenimentele de pitching au luat o formă hibridă, cu participanții și jurații în sală, iar publicul cu acces online. Din acest punct de vedere, putem spune că business-urile care au interacționat cu mediul de la Impact Hub au continuat să dezvolte și de multe ori să inoveze diverse zone pe care anterior nu le aveau în plan. 

Transformarea digitală le-a oferit antreprenorilor care dezvoltau soluții tehnologice un avans, iar celor care aveau în plan și o componentă tech să prioritizeze în acest sens. A fost un an de reinventare și redescoperire pentru mulți antreprenori din programele Impact Hub.

Pentru antreprenori, anul 2020 a fost un an atipic, pentru că pentru unii a însemnat o excelentă oportunitate de creștere a veniturilor, iar pentru alții o forțare a testului de sustenabilitate și adaptabilitate. Per total, cea mai mare provocare pentru comunitatea Impact Hub a fost însă criza medicală care a schimbat mult din obiceiurile noastre de interacțiune si conectivitate prin trecerea de la o interacțiune față-în-față (senzorială) la una de multe ori online (mai rece și abstractă).”

Ce înseamnă educația antreprenorială, care ocupă un loc central la Impact Hub? Multe afaceri mor în primul an de la înființare din cauze care țin mult de cei care se lansează în business...

„Educația antreprenorială face parte din pilonii Impact Hub. Suntem alături de antreprenorii la început de drum oferind suport prin programele de accelerare și incubare, prin sesiuni de mentorat și consultanță sau evenimente dedicate mediului antreprenorial. Suntem conectori într-o largă rețea de experți, specialiști și traineri și facilităm accesul la informație prin mai multe tipuri de formate: webinarii, workshop-uri,  evenimente cu invitați, peer sharing, mentorat personalizat, platformă dedicată de educație antreprenorială (Startarium), template-uri de lucru pentru definirea modelului de business sau de construcție a unui pitch deck, precum și facilitarea accesului la investitori și ce trebuie să ști atunci când inițiezi relația cu aceștia.

Antreprenorii învață practic pentru fiecare etapă a business-ului și odată ce își însușesc informațiile ei sunt pregătiți și pentru alte tipuri de programe și competiții pe care de cele mai multe ori le câștigă, consolidându-le astfel parcursul și experiența. Este foarte adevărat că succesul sau eșecul depinde mult de fondatorul business-ului, însă există și alte obstacole pe care antreprenorii trebuie să le depășească. Obstacolele identificate în Business Selfie Survey de antreprenorii români în pornirea unei afaceri includ:

• birocrația, pe care o văd ca pe principala problemă (42%).

• legislație (neclară, instabilă) – 12%

• relația cu autoritățile statului (greu abordabile, cu angajați de cele mai multe ori incompetenți) - 8%

• fiscalitatea excesivă - 6%

• corupția (în special în rândul instituțiilor) / mită - 5%.    

Cum arată anul 2021 din punctul de vedere al forței creatoare a tinerilor antreprenori din România? Să fie un an de relansare în forță a unor afaceri care au mers cu frâna trasă în 2020?

„2021 va fi un an de construcție, așa cum îl vedem noi. Pornind de la experiențele anului trecut, fiecare business va încerca să se adapteze la noua normalitate, să aducă și să înglobeze experiențe noi, produse noi sau să pivoteze cu totul spre alte servicii și produse care acum sunt neacoperite de piață. Ce s-a schimbat în bine anul trecut și continuă să prindă avant este acest sentiment de colaborare, de a pune umărul și a contribui cu resursele disponibile pentru a rezolva o nevoie în piață. 

Ni s-a demonstrat că succesul unui startup nu depinde de accesul imediat la toate resursele (echipa, infrastructura/ abilitățile tech, finanțarea sunt lucruri pe care le poți construi pe parcurs). În același timp, implicarea parțială, ca hobby, pentru lansarea unui startup îți poate aduce un sentiment de stabilitate, însă parcursul antreprenorial va fi radical diferit față de cei care se dedică 100%. 

Criza economică din anii 2008-2009 a fost un puternic catalizator antreprenorial, foarte mulți profesioniști au ales să încerce drumul unei afaceri personale. Acum însă nu putem vorbi despre criză economică așa încât eliberarea după un an de multe restricții este posibil să genereze un val puternic de investiții mai degrabă personale decât profesionale. Însă, dacă ne uităm la cifre, vom bifa un an cu un nou record de bani disponibili investițiilor în antreprenori, atât sub formă de finanțare privată sau public, iar asta va genera cu siguranță un răspuns pe măsură din partea celor care sunt sau vor să devină antreprenori.