ß
“Acum serios, că în sfârşit poţi să zici, cum e Măruţă de fapt?” De o lună, de când am plecat de La Măruţă, aud tot mai des întrebarea asta! Şi, poate e doar în capul meu, dar uneori am impresia că e formulată cu tonul şi curiozitatea pe care probabil le aveau cei care îl întrebau pe Yuri Gagarin “Prietene, până la urmă, acum, când nu mai e guvernul sovietic cu ochii pe tine, zi-ne, cum e de fapt în spaţiu?”
Am lucrat 11 ani în echipa lui Cătălin Măruţă - am fost documentarist, reporter, scenarist şi, la final, producător de conţinut. Aşa că, da, pot să răspund la: “Deci, cum e La Măruţă? Şi cum e, de fapt, omul Cătălin Măruţă?” Recunosc că mai ales la ultima întrebare am impulsul să spun râzând: “Păi OM, cum sa fie?”
Apoi îmi amintesc că, în cel mai recent sondaj care analiza nivelul de popularitate al vedetelor din România, a reieşit ca Măruţă era în fruntea clasamentului. Adică recunoscut de mai bine de 90% din consumatorii de televiziune ca fiind star. Deci curiozitatea e perfect legitimă. Chiar dacă, aşa cum l-am cunoscut eu, lucrând cot la cot atâta vreme, Măruţă e mai OM ca mulţi alţii. Cu plusuri şi cu minusuri, cu vulnerabilităţi şi cu pitici personali, dar atât de autentic şi de uman, încât descrierea OM nu e, din punctul meu de vedere, exagerată.
Cum e omul Cătălin Măruţă?
Dacă ar trebui să îi evidenţiez trei calităţi care ma fac sa scriu OM cu majuscule, ar fi “sufletist, extraordinar de sufletist şi foarte, dar foarte altruist.” Am văzut, în 11 ani, o mulţime de oameni ajutaţi de Măruţă în afara camerelor, cu banii lui personali, cu timpul lui personal (mai valoros decât banii, pentru cineva care munceşte aşa mult).
Am văzut cum l-a luat la el acasă de sărbători pe Tudorel Popa, imitatorul de drujbe şi vapoare de la Românii au Talent, pentru că nu avea cu cine să stea de Crăciun. Şi a făcut-o fără camere sau jurnalişti! Şi da, când eu am avut probleme destul de serioase era în fiecare zi la mine la spital, cu tot cu toată echipa. Şi cu încurajări care au rămas mereu cu mine.
FOTO: IUNIE, 2017: Măruţă m-a chemat din regie să îi zic "La mulţi ani" mamei
De fapt, aş putea să scriu până mâine poveşti reale care să îi certifice calităţile, dar sunt sigură că mulţi şi-ar da ochii peste cap cu întrebarea “dar defecte nu are Măruţă?” BA DA! Trei expresii relevante? “Încăpăţânat, foarte încăpăţânat şi foarte-foarte încăpăţânat."
Exact, pe niveluri, în funcţie de context. Colegii cărora le-a schimbat desfăşurătoarele înainte de direct sau care au negociat cu el pe un subiect o săptămână, ştiu ce vorbesc. Şi el ştie, pentru ca partea bună şi faină e că, după lupte seculare şi încăpăţânate, îşi dă seama şi devine mai deschis.
Cum altfel mai e Măruţă?
Chiar e un om amuzant - e genul cu care râzi mult şi la bere sau cafea şi prin mesaje de Whatsapp. Credeţi-mă că cele mai faine farse şi glume Măruţă le-a făcut în spatele camerelor de luat vederi. Exceptându-le pe cele inofensive, în care te trezeai cu un kilogram de sare în ciorbă - restul nu se pot spune, pe principiul “ce se întâmplă la Buftea, respectiv în Pache Protopopescu, râmâne la Buftea şi în Pache Protopopescu.”
Mai e un om ambiţios şi foarte muncitor - au fost ani, mai ales la început, când aproape că dormea în Pro Tv (dimineaţa venea la şedinţe, apoi ieşea pe teren şi spre seară avea emisiune, iar mai apoi iar şedinţă). Şi mai e genul de om pe care ştii că te poţi baza, fie că ţi-a promis că te ajută cu o chestie serioasă legată de sănătatea ta, fie că ţi-a promis că îţi face rost de invitaţii la Untold. Ambele situaţii sunt verificate de mine şi pentru ambele îi multumesc. Şi pentru multe altele!
FOTO:OCTOMBRIE, 2016: l-am îmbătrânit pe Măruţă, să vadă ce-l aşteaptă
Ce am învăţat de la Măruţă?
Şi, cel mai important, înainte de toate, Măruţă e un om de acţiune! Ceea ce americanii numesc „a doer”, o persoană care preferă să facă decât să se gândească la nesfârşit la ceva. Sincer, în viaţa mea, am cunoscut puţini oameni CHIAR ca el. Are o determinare şi o hotarâre de A FACE lucrurile încât pe mine - mai visătoare de felul meu - m-a uimit inţial. Şi m-a şi scos din sărite de nu ştiu câte ori cu un “hai, Mazilu, acum, mai repede” (şi are şi nişte gesturi specifice din mâini la faza asta) de îmi venea să arunc cu un microfon după el. Sau să îl strâng puţin de gât cu o lavalieră, după caz. Iniţial, pentru că ulterior mi-am dat seama că, stând în preajma lui, am aterizat mai mult cu picioarele pe pământ.
Am învăţat de la el să acţionez eu însămi, nu doar să visez. Şi da, şi pentru asta îi mulţumesc!
FOTO, DECEMBRIE 2015-ca să nu mai fim stresaţi, Măruţă ne-a dăruit câte un beanbag; fiecare l-a luat pe al lui acasă, ca la muncă eram relaxaţi (mă rog)
Cum e La Măruţă - LIVE, zi de zi
E dinamic, foarte dinamic, stresant, foarte stresant, frumos, foarte frumos, creativ, enervant, gălăgios, presant şi nu ştiu dacă am zis frumos şi stresant? Într-un ritm atât de alert, cu un volum mare de muncă, e nevoie să ai nervii tari şi motivaţie puternică pentru care să lucrezi acolo. Şi e nevoie să îţi placă ce faci!
Oricât ai lucra la Măruţă, 11 ani sau o lună, nu ai cum să ieşi la fel din echipă, pentru ca e genul de experienţă care te învaţă despre tine. A, şi dacă ai norocul să te fi angajat în ultimii doi ani, e posibil să ieşi şi cu câteva kilograme în plus - pentru că în redacţie se mănâncă la fel de mult ca în platou. Cum am zis, om e şi Măruţă şi oameni suntem şi noi....Şi pofticiooooooşi....
FOTO: 2007-2017-Măruţă şi Alina Tolontan, producătorul general al emisiunii, un om despre care aş putea să scriu o carte de poveşti minunate, nu doar un articol
Cum e echipa La Măruţă?
FOTO: IULIE 2018, o parte din echipă, muncind din greu în pauza emisiunii
Am stabilit deja că e o echipă mâncăcioasă - uneori ne mâncam inclusiv nervii unii altora, dar la modul real e o echipă de oameni faini şi frumoşi. Unii chiar foarte faini şi foarte frumoşi - genul de oameni pe care te simţi norocos că i-ai întâlnit. E o echipă gălăgioasă, dinamică, amuzantă, foarte muncitoare - se munceşte enorm pentru fiecare ediţie. Şi dacă nu am zis gălăgioasă şi mâncăcioasă, simt nevoia sa precizez asta.
FOTO: OCTOMBRIE 2016, echipa La Măruţă, tot la muncă
În 11 ani de emisiune, am scris multe texte, numite tease-uri, menite să ţină oamenii în faţa televizorului. Acest articol nu este unul dintre ele. L-am scris pur şi simplu din suflet, în semn de „LA MULŢI ANI” pentru foştii colegi şi, din fericire, mulţi încă prieteni de La Măruţă. Emisiunea aniversează luni 11 ani de ediţii live zi de zi. Iar dacă voi aveţi nevoie de un motiv pentru care să râmâneţi încă 11 ani telespectatorii lui Măruţă, daţi drumul la televizor la ora 15:00 şi, dacă o să vă vină să zâmbiţi, acesta e motivul vostru!
SURSA FOTO: ARHIVĂ PERSONALĂ
Gallery