ß
Bullying-ul există dinainte să știe cineva că se cheamă bullying. David (7 ani), un băiețel plăpând și sensibil din Hunedoara, are pielea și sufletul tăbăcite de cât bullying a cunoscut în scurta sa viață. El și frații săi sunt în pericol de abandon școlar din cauza umilințelor la care sunt supuși în drumul spre școală.
Gallery
David este unul dintre cei 10 frați ai unei familii dezorganizate, supusă excluziunii sociale și marginalizată de societate din cauza sărăciei. De când se știe, micuțul a fost supus violențelor, în toate mediile (acasă, la școală, în cartier), realitate care îl îndepărtează tot mai mult de o viață normală.
Respins din toate părțile, băiatul de 7 ani are tendința de a răspunde cu violență la agresiuni. Sentimentul de autoconservare riscă să-l transforme și pe el într-un mic „abuzator”. Atunci când îl supără cineva, reacționează prompt și nu reușește să-și gestioneze emoțiile. De aceea, David are încă mare nevoie de suport psihosocial și socio-educațional.
Visul unui copil care n-a văzut destul: „Vreau să mă fac jandarm”
David este în grija specialiștilor Centrului E.G.A.L. Lupeni, gestionat de Crucea Roșie Română. Acesta este refugiul copiilor marginalizați și aflați în risc de abandon școlar din județul Hunedoara. Aici, 50 de copii din medii defavorizate sunt implicați în activități de dezvoltare a abilităților de viață, sunt ajutați la teme și primesc o masă caldă.
Când a fost adus pentru prima dată la centru, David a fost atât de fericit, încât și-a dorit să afle tot ce se întâmplă în jurul lui. Curiozitatea îl face un copil cu potențial, însă mediul defavorizat în care trăiește și expunerea la violența celorlalți contribuie la sporirea agresivității sale. După un incident petrecut în centru, David a fost provocat să participe la realizarea unui filmuleț în care i s-a cerut să spună ce vrea să fie când va ajunge mare. David a răspuns spontan și hotărât: „Vreau să mă fac jandarm”.
Întrebat unde a văzut un jandarm, a spus că în Ucraina.
„Continuând ședința de consiliere, am aflat că David petrece mult timp doar la televizor, știe evenimentele războaielor, relatează că în război oamenii trebuie să se omoare. Ne-a mărturisit că și el vrea să meargă în război. Atunci, i-am promis că, înainte să se facă jandarm, vom aduce la Centru un domn jandarm și un domn polițist (civili, fără uniformă), ca să le poată adresa toate întrebările lui. Întâlnirea a fost realizată, astfel că David a aflat că jandarmii și polițiștii trebuie să apere oamenii, cetățenii, copiii. David vrea în continuare să devină jandarm, însă acum spune că doar pentru a apăra oamenii”, dezvăluie Simona Hîrieaș, coordonatorul Centrul E.G.A.L. Lupeni.
Bătuți în drum spre școală și spre casă
Iosif (8 ani) este fratele puțin mai mare al lui David. Este un copil tăcut și retras. Pentru cine nu-l cunoaște ar putea trece ușor drept un copil cu foarte mult bun simț. Nu că i-ar lipsi această calitate, însă excesul său de politețe și bunăvoință ascunde altceva: traume. Dar el nu știe asta.
Când este implicat în vreo activitate în echipă, la centru, Iosif se „fâstâcește” și nu știe ce să aleagă. Dreptul de a alege i-a fost refuzat până acum, astfel încât el crede că nu are voie să primească nimic. Pentru orice face pare că așteaptă aprobarea unui adult. Când vine vremea pentru teme, nu cere ajutor, chiar dacă nu știe cum s-o scoată la capăt.
Stimulat de voluntarii de la Centrul E.G.A.L., Iosif a înțeles că greșelile sunt făcute să învățăm din ele și că nimeni nu-l dojenește fiindcă nu e perfect. Mai are de lucrat la încrederea în sine, dar băiatul e pe drumul cel bun, atâta vreme cât reușește să ajungă la centrul Crucii Roșii. Celelalte drumuri pe care e nevoit să le parcurgă zi de zi – de acasă la școală sau de la școală la Crucea Roșie – sunt presărate cu pericole de tot felul. Cel mai mare este violența la care este supus de copiii mai mari care îi batjocoresc existența umilă.
Iosif și frații săi sunt în risc de abandon școlar din cauza agresiunilor repetate la care sunt supuși. Ei sunt nevoiți să fugă, să se ascundă și, de multe ori, să stea închiși în casă de teama răzbunării celor care nu înțeleg cuvinte precum empatie, toleranță, afecțiune.
Fratele lor mai mare, Emanuel, a găsit o modalitate de a-i evita pe abuzatorii săi. Ajutat de specialiștii din centru, băiatul de 11 ani a descoperit alt drum de la școală la Centrul E.G.A.L., pentru a evita să fie umilit.
La centru, Ema – cum îi spun angajații și voluntarii – se simte în largul lui. Are prieteni, alți beneficiari de vârsta lui, cu care se înțelege foarte bine. Însă, supus excluziunii, stigmatizării, etichetării sociale și abuzului verbal și fizic, Emanuel are periodic „răbufniri”. Pentru că este ascultat și simte că cineva îi ia apărarea în fața „abuzatorilor”, Ema are încredere în reprezentanții Crucii Roșii Române.
„În prima sa săptămână de activitate în Centrul E.G.A.L. de la Lupeni, a fost necesar sa-i explicăm că noi nu vorbim răstit și nu ne jignim între noi. Inițial, Ema vorbea nepoliticos, tare și mereu acuzator. Astăzi Ema este politicos, are răbdare să asculte pe oricine, pentru că și alții au răbdare să-l asculte pe el. A înțeles că orice situație conflictuală, orice problemă ivită, are o rezolvare. Însă, chiar dacă progresul comportamental se vede, din păcate Emanuel este încă un copil expus riscului de abandon școlar și riscului de a deveni la rândul lui abuzator”, adaugă Simona Hîrieaș.
Dar, Emanuel este puternic. Înăuntrul său zace o forță pe care alți copii de vârsta lui nu o posedă. E acea forță care îl ajută să meargă mai departe și să-și îndeplinească obiectivul: acela de a nu abandona școala. El vrea să vină, în continuare, la centru, să fie ajutat la teme, să se joace cu prietenii lui. Cine ar vrea să frângă visul acestui copil?
Despre centrele E.G.A.L. ale Crucii Roșii Române
Crucea Roșie Română gestionează cinci centre E.G.A.L. în țară, prin intermediul cărora oferă copiilor din medii defavorizate și din familii dezorganizate o șansă la o viață mai bună. În cadrul centrelor de la Babadag, Botoșani, Lupeni, Alexandria și Craiova, copiii sunt implicați în activități de dezvoltare a abilităților de viață, sunt ajutați la teme, primesc o masă caldă și sunt stimulați să nu renunțe la școală.
Pentru funcționarea fiecărui Centru E.G.A.L., Crucea Roșie Română are nevoie de 60.000 de euro pe an, fonduri asigurate din donații și sponsorizări. Poți sprijini această cauză umanitară donând bani pe platforma de donații a Crucii Roșii Române.
Centrul E.G.A.L. înseamnă Educație, Generozitate, Abilități și Libertate pentru copiii care au nevoie de șanse egale la o viață normală.