Detaliul uimitor descoperit de medici despre bebelușii născuți în pandemie. Ce modificări au apărut în corpurile lor

Doina Goanță

Publicat 3. 3. 2024

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Cercetătorii irlandezi au făcut o descoperire interesantă: aparent, carantina din timpul pandemiei de Covid a dus la două schimbări „fascinante” în corpurile bebelușilor, care i-ar fi protejat împotriva bolilor și alergiilor, a constatat un studiu, citat de Daily Mail.

Cercetătorii de la University College Cork din Irlanda au descoperit că bebelusiii născuți în timp ce omenirea era carantină au avut un microbiom intestinal alterat - ecosistemul bacteriilor „bune” și „rele” din intestin care ajută la digestie, distruge bacteriile dăunătoare și ajută la controlul sistemului imunitar. Biomul s-a dovedit a fi mai benefic la sugari.

Oamenii de știință au descoperit că „bebelușii Covid” au rate mai mici decât cele așteptate de afecțiuni alergice, cum ar fi alergiile alimentare, în comparație cu bebelușii pre-pandemici. De asemenea, au avut nevoie de mai puține antibiotice pentru a trata bolile.

​Daily mail scrie că cercetătorii au analizat probe de scaun de la 351 de copii irlandezi născuți în primele trei luni ale pandemiei, între martie și mai 2020, și le-au comparat cu mostre de la bebeluși născuți înainte de pandemie.
Chestionarele online au fost folosite pentru a colecta informații despre dietă, mediul de acasă și sănătate pentru a ține cont de variabile.

​Sursa foto: GETTY IMAGES

Au fost recoltate probe de scaun la șase, 12 și 24 de luni, iar testarea alergiilor a fost efectuată la 12 și 24 de luni.
S-a descoperit că nou-născuții din era Covid au mai multe bacterii benefice “moștenite” de la mama lor după naștere, care ar putea acționa ca o arma de apărare împotriva bolilor alergice.

Dacă oamenii au un microbiom intestinal perturbat, acest lucru poate duce la dezvoltarea alergiilor alimentare.
Astfel, aproximativ 5% dintre “bebelușii Covid” au dezvoltat o alergie alimentară la vârsta de un an, comparativ cu 22,8 la sută dintre bebelușii pre-Covid.

Cercetătorii au spus că mamele le-au transmis bebelușilor “microbii befefici” în timpul sarcinii și că au câștigat alții din mediu după ce s-au născut.

De asemenea, studiul a constatat că bebelușii născuți în perioada de izolare au avut mai puține infecții, deoarece nu au fost expuși la germeni și bacterii.

​

Acest lucru a însemnat că au nevoie de mai puține antibiotice - care ucid bacteriile bune - ceea ce duce la un microbiom mai bun.

De asemenea, bebelușii izolați au fost alăptați mai mult timp, ceea ce a oferit beneficii suplimentare.

Dintre “bebelușii Covid”, doar 17% dintre sugari au avut nevoie de un antibiotic până la vârsta de un an.

Între timp, în cohorta pre-pandemică, 80% dintre bebeluși luaseră antibiotice până la 12 luni.

​