(P) Evoluția fiarelor de călcat din Antichitate până în zilele noastre

Lorena Martin

Publicat 16. 10. 2023

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

De-a lungul timpului, oamenii și-au dorit să se prezinte în societate cât mai aranjați și dichisiți. Iar pentru a face acest lucru, ei au avut nevoie de diverse dispozitive pentru îndreptarea și ordonarea hainelor, cum ar fi fierul de călcat. Acest aparat s-a dovedit a fi indispensabil și a ajuns să fie popular printre toți oamenii, chiar și cei de rând, nu doar cei bogați. Dacă sunteți pasionat de istorie iar acest subiect vă stârnește imaginația, atunci rămâneți cu noi. În rândurile ce urmează vrem să vă prezentăm o scurtă istoria a acestor electrocasnice folositoare, pentru a le înțelege scopul mai bine. Să începem!

Cum tehnologia evoluează din ce în ce mai mult pe zi ce trece, fierul de călcat devine și el tot mai inteligent. Acum poate avea funcții precum călcarea cu abur, dezinfectarea sau eliminarea scamelor și să dispună de stațiede călcat. Însă nu a fost totul atât de avansat de la bun început. Iată cum s-a ajuns la fierul din zilele noastre:

• În Antichitate, oamenii se foloseau de o piatră mare, grea și plată pentru a-și îndrepta hainele. Tot ce trebuiau să facă era să pună piatra peste obiectul vestimentar în cauză și să aștepte până ce cutele de pe acesta se aplatizau.
• În secolul al patrulea, Grecii Antici foloseau un obiect cilindric, asemănător unui sucitor din zilele noastre, din metal încins. Astfel, ei trăgeau fierul pe toată suprafața hainelor și reușeau să obțină o îmbrăcăminte dreaptă.
• În secolul al șaselea, pe de altă parte, Romanii au recurs la alte metode. Și anume, un ciocan de metal, folosit în special pentru a bate hainele până la aplatizare.
• Continuăm istoria fierului de călcat cu perioada Evului Mediu unde, surprinzător, s-a inventat un dispozitiv foarte asemănător cu oalele moderne. Acesta era din metal și avea un spațiu dedicat încălzirii cărbunilor. Însă, din păcate, nu a fost prea folositor deoarece, în timpul călcării, săreau scântei pe haine, găurindu-le.
• Facem un salt măricel și trecem la cel de-al 17-lea secol, unde fierul cu cărbuni a fost inventat. Acesta avea dimensiuni mari și o încăpere specială în interior, unde se țineau cărbunii încinși. Având un capac deasupra, cărbunii nu au mai scos scântei, iar hainele nu au mai fost arse. Astfel, invenția a avut succes. Interesant este și faptul că acest dispozitiv avea găuri pe lateral, care erau folosite pentru a sufla aer și a reaprinde cărbunii, când aceștia se stingeau.
• Facem o mică paranteză de la istoria promisă și vă povestim și despre fiarele bogaților. Acestea se recunoșteau după ornamentele lucrate manual cu care erau decorate și placajul de bronz de pe toată suprafața aparatului. Ele erau considerate obiecte de mândrie și laudă, chiar de prosperitate, și erau transmise din mamă în fiică, de-a lungul anilor.
• În secolul al 19-lea se remarcă apariția fontelor, lucru ce a dus la evoluția semnificativă a fierului. Acestea au început să aibă tălpi din ce în ce mai ușor de folosit, care nu se lipesc sau provoacă arsuri nedorite.
• În vara anului 1882, Henry Seely White a inventat primul fier de călcat electric. Acesta funcționa pe baza unui cablu detașabil și ieșea în evidență pentru forma sa plată. Din păcate, aparatul se încălzea foarte greu și se răcea foarte repede. Cu toate acestea, a fost o invenție revoluționară.
• De-a lungul timpului, fierul a continuat să evolueze, iar în anii 1940 remarcăm că cel pe bază de aburi începe să prindă popularitate. Și așa, încetul cu încetul, s-a ajuns până în zilele noastre, unde întâlnim aparate pentru călcat haine atât clasice cât și verticale, de diverse dimensiuni și cu o mulțime de funcții.

Înainte de încheiere vrem să vă mai spunem un lucru. Fierul nu a fost dintotdeauna alimentat de curentul electric. După cum probabil v-ați dat seama din istorisirea noastră, el a fost folosit pe bază de cărbuni, mai întâi de toate. Apoi, a fost încălzit și cu gaz precum benzina, kerosenul, gazele naturale sau chiar alcoolul, și abia după aceea s-a ajuns la curentul electric. Toată această evoluție a dus la formarea unui electrocasnic bun și indispensabil.

Acestea fiind spuse, iată-ne ajunși la final. Sperăm că articolul nostru v-a fost de folos și că v-am ajutat să vă destindeți cu informațiile oferite.