Citeste scrisoarea Monicai: "Irinel mi-a luat banii din cont, trebuie sa muncesc pentru fetita mea!"

Redacția Redacția

Actualizat 12. 5. 2011

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Monica Columbeanu rupe tacerea. Dupa luni de zile in care nu a vorbit deloc cu presa, sotia miliardarului de la Izvorani a trimis o scrisoare prin care explica de ce nu a putut fi alaturi de fetita ei in ultimul timp.

”Irinel este barbatul cu care m-am casatorit din dragoste, de foarte tanara, si al carui copil l-am nascut din toata dragostea. Astazi totul s-a schimbat pentru ca acesta m-a dezamagit, m-a ranit iremediabil si continua sa o faca si in prezent. Nu pot sa mai tac pentru ca el ma poate rani si mai mult si, poate, pana la urma, reuseste sa ma omoare.

Nu-mi place sa vorbesc despre problemele din familia mea, dar acum nu am alta posibilitate intrucat trebuie sa intelegeti ca nu mi-am abandonat copilul. Dimpotriva, nu cred ca exista mama pe acesta lume care sa nu-si iubeasca propriul copil. Irina mi-a fost incredintata mie si bineinteles ca trebuie sa am grija de ea. Din acest motiv voi face in continuare tot ce este nevoie pentru a-i oferi o viata cat mai linistita lipsita de griji de orice fel. Eu trebuie sa continui sa lucrez.

Am nevoie de bani pentru ca sa pot sa am grija de fetita mea si de mine. Nu am alta posibilitate in acest moment. A trebuit sa accept acest job departe de tara pentru ca vreau sa strang banii necesari ca fetita mea sa aiba o casa intr o zona sigura, sa aiba o viata normala. Pentru toate aceste lucruri am nevoie de bani. Deci trebuie sa muncesc.

Gradinita, apartamentul, hainutele, jucariile, totul costa bani. Toate acesta si multe altele sunt datoria mea sa i le ofer si o voi face intotdeauna. Indiferent de sacrificiile pe care trebuie sa le fac. Oare o mama ar trebui sa fie judecata pentru ca munceste pentru a-i putea oferi copilului ei cele necesare? Fetita mea merita tot ce-i mai bun pe lume. Vreau sa-i ofer o educatie si o viata pe care orice mama si-ar dori sa o aiba copilului ei.

Tatal ei nu numai ca nu ne ajuta, dimpotriva, mi-a luat toate resursele pe care le aveam pentru mine si fetita. Nu mi-am dorit niciodata sa spun nimic rau despre tatal copilului meu. Sa spun lucruri care ar putea sa o determine pe fiica noastra sa-l urasca si sa-l dispretuiasca pentru actiunile pe care le intreprinde acum fara sa-i pese de startul in viata nefericita pe care i-l da. Daca i-ar pasa de Irina nu ar putea sa o raneasca pe propria ei mama.

Poate nimeni nu crede ca mi-a luat toti banii munciti de mine, ca i-a transferat pur si simplu in contul lui, ca mi-a luat casa, masina. Toate acestea au fost munca mea, nu i-a pasat ca m-a lasat la propriu, pe strada. In mijlocul noptii a trebuit sa plec pentru ca un ordin judecatoresc mi-a fost lipit pe usa spunandu-mi-se ca nu am dreptul sa locuiesc in casa in care am crescut-o pe fetita noastra. A facut tot si face in continuare tot ce-i sta in putinta sa ma desfiinteze, sa ma sfasie. Doreste sa atraga asupra mea oprobiul public, denigrandu-ma si inventand atat de multe povesti despre mine. Uita ca sunt mama copilului lui, uita ca inainte de toate noi trebuie sa ramanem parintii acestui copil.

Acum Irinuca este mica si nu intelege dar poate intr-o zi va afla ca tatal ei a facut tot ce i-a stat in putinta s-o distruga pe mama ei. Da, este dureros ca nu putem sa stam tot timpul impreuna, insa ma voi intoarce langa ea foarte curand. Este dureros ca la aceste sacrificii sa se mai adauge si problemele si piedicile pe care vrea sa mi le puna propriul ei tata astfel incat sa demonstreze avantajele materiale pe care le are.

Sunt o femeie normala, nu sunt la fel de puternica precum este el. Nu am nici banii, nici relatiile necesare pentru a putea sa lupt la acesta categorie din care face parte un om de afaceri influent. Cu toate acestea, eu il vreau in continuare in viata fetitei noastre. Irina are dreptul sa aiba si mama, si tata. O iubesc prea mult ca sa o privez de acest fapt.

Cu respect, Monica”