Dacă iarna debutează la 1 decembrie, din punct de vedere meteorologic, începutul iernii astronomice este marcat cu un eveniment astral precis, denumit solstițiul de iarnă. Cum ne influențează acest fenomen și ce superstiții au românii legate de debutul iernii astronomice, aflați mai jos!
Solstițiul de iarnă este un fenomen astronomic care ne arată momentul precis în care Soarele se află la cea mai mare distanță unghiulară negativă față de ecuatorul ceresc. La 21 decembrie, Soarele răsare și apune în alte puncte ale Terrei, datorită poziționării sale în emisfera australă a sferei cerești. Această zi este cea mai scurtă din an, cu o durată minimă de 8 ore și 50 de minute.
Solstițiul de iarnă (sau solstițiul hibernal) mai este cunoscut și mijlocul iernii. Fenomenul are loc anual între 20 și 23 decembrie, în emisfera nordică, și între 20 și 23 iunie, în emisfera sudică.
Conform specialiștilor Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București, în ziua de 21 decembrie Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest.
La această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). În emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice. Detalii AICI.
Din cele mai vechi timpuri, solstițiul de iarnă a fost privit ca pe un eveniment astronomic însemnat, marcat prin ritualuri și festivaluri specifice. Cele mai multe culturi explicau fenomenul printr-o moarte simbolică a Soarelui, urmată de renașterea astrului.
Evenimentul este privit de multe popoare drept o victorie a binelui asupra răului și, de-a lungul timpului, s-au perpetuat o serie de superstiții referitoare la această zi.
Cei mai mulți români consumă carne de porc în perioada Sărbătorilor de iarnă, însă puțini știu de ce se sacrifică porcii iarna. Obicei pre-creștin, acesta are legătură directă cu solstițiul de iarnă, perioadă care la români corespunde cu renașterea Soarelui și anunțarea noului an.
Conform obiceiurilor dace, porcul era considerat simbolul Zeului întunericului. Acesta din urmă se lupta cu Soarele, pentru a-l răpune. În tradiția dacă exista convingerea că prin sacrificarea porcilor, oamenii pot veni în ajutorul Soarelui.
Ritualic, tăierea porcului se face la 20 decembrie, de Ignat, ziua cea mai potrivită pentru sacrificarea acestor animale.
Obiceiul s-a perpetuat secole de-a rândul, ajungându-se inclusiv la concluzia că sacrificarea porcilor trebuie să respecte cu strictețe anumite reguli. De exemplu, sacrificarea nu se începe înainte de ivirea zorilor şi nu poate depăşi apusul soarelui. Tăierea trebuie să aibă în timpul zilei, deoarece numai lumina poate ţine la distanţă spiritele malefice.
Fotografii: Shutterstock
Vezi și VIDEO:
Gallery