Art Safari face schimb de exponate cu Muzeul Tehnic, găzduind expoziții simultane, timp de 2 săptămâni.
● Art Safari, cel mai amplu eveniment dedicat artei din România, anunță un nou parteneriat cu un muzeu național, după ce recent a găzduit Săptămâna Antipa;
● De data aceasta, Muzeul Tehnic, creat în urmă cu mai bine de un secol, aduce câteva exponate faimoase în Palatul Dacia-România (Lipscani, 18-20), între 21 și 31 iulie;
● În același timp, Art Safari împrumută o parte dintre operele-vedetă în Muzeul Tehnic (Strada General Candiano Popescu, nr. 2, Parcul Carol - București);
● Machete ale unor aparate de zbor, printre care și cea a navetei spațiale COLUMBIA, un costum de astronaut, celebra motoretă Carpați, o bicicletă de acum 150 de ani și alte invenții pot fi văzute în Centrul Vechi; în același timp, arta lui Felix Aftene și a Irinei Dragomir se alătură machetei primului avion cu reacție din lume conceput de Henri Coandă și macazului cu ac și inimă de lemn, în Parcul Carol;
● Biletele pot fi achiziționate pe site-ul Art Safari și la Muzeul Tehnic.
„Invităm toți micii și marii savanți la Art Safari! V-am pregătit o călătorie în lumea fascinantă a artei, dar și o plimbare printre invenții și dispozitive extraordinare, vestigii interesante ale tehnologiei românești și internaționale, importante pentru progresul tehnologic. Mulțumesc Muzeului Tehnic că a primit cu deschidere propunerea noastră și că ne împrumută câteva dintre exponatele importante, pentru 2 săptămâni. Veți putea admira aparate de zbor, biciclete, un velociped, scutere de epocă în Palatul Dacia-România, care se vor „plimba” prin expozițiile Picasso și Dali, Theodor Aman sau Irina Dragomir. Iar expoziția organizată de noi la sediul Muzeului Tehnic va cuprinde picturile Irinei Dragomir și lucrările pline de poveste semnate de Felix Aftene”, declară Ioana Ciocan, General Manager Art Safari.
„Oricât de diferite ar fi știința și arta, nu putem nega faptul că pe alocuri se aseamănă și se influențează reciproc. Filosoful francez Étienne Gilson spunea că oamenii produc opere de artă, în timp ce mașinile produc „obiecte culturale” sau, mai simplu spus, „lucruri”. Fără îndoială, știința joacă un rol dinamic și decisiv în determinarea stilului cultural al epocii noastre. Întregul edificiu cultural tinde să fie influențat de raționalitatea sa și de valorile subiacente. Ce au reușit astăzi Muzeul Național Tehnic și Art Safari este să aducă la un loc arta, știința și tehnologia, într-o simbioză pură. Pot spune că știința și tehnologia au dobândit un loc fără precedent în sfera culturii, devenind opere de artă, pe care vizitatorii le pot admira atât la muzeul nostru din Parcul Carol, cât și la Art Safari în Palatul Dacia-România”, declară Laura Maria Albani, Directorul Muzeului Tehnic.
Expoziția marca Muzeul Tehnic la Art Safari oferă o călătorie care îmbină arta și invențiile celebre care stau la baza tehnologiei de azi. Operele lui Picasso și Dali, alături de invențiile create ulterior. Lucrările artistei Irina Dragomir, alături de descoperirile mai „bătrâne” cu 100 de ani, în Palatul Dacia-România (Muzeul Municipiului București - viitorul sediu al Pinacotecii București). În același timp, în Muzeul Tehnic, expoziția organizată de Art Safari este asemeni unei plimbări prin lumea descrisă de Jules Verne, căreia i se adaugă povești pictate de Felix Aftene și universul plin de culoare al Irinei Dragomir.
● Aparatul portativ de zbor brevetat de Justin Capră și Ion Munteanu în 1958, numit și „rucsacul zburător”; funcționa pe baza unui combustibil special, un amestec de alcool și oxigen, ce producea o putere îndeajuns de mare încât să ridice și să propulseze un om;
● Electroscuterul OROLES realizat de Justin Capră în anul 1980 – numit „rege dac”, cântărește doar 65 kg, are greutatea sursei de 70 kg, o viteză medie de 27km/h și o autonomie de 90 de kilometri, până la încărcarea bateriei;
● Macheta unei locomotive cu abur - Motorul cu abur a fost folosit intens de la începutul secolului al XIX-lea, până la mijlocul secolului al XX-lea. Cu toate că au existat progrese în ceea ce privește motoarele cu abur, acestea au fost înlocuite ulterior de motoare diesel și electrice. În prezent, acest tip de locomotive mai sunt folosite pe linii istorice;
● Costum spațial - Primele costume spațiale au fost create folosind tehnologii deja existente la vremea aceea, precum costumul ușor sub presiune, măștile de oxigen și respiratorul. Apoi s-au dezvoltat rapid datorită competiției dintre SUA și Rusia;
● Bicicletă cu roți din lemn de la 1875 – înainte de a fi realizate din metal și dotate cu viteze sau frâne, bicicletele erau mijloace de transport destul de periculoase, din cauza instabilității la curbe;
● Velociped tip 1900 – bicicletă cu două roți, cea din față mai mare decât cea din spate. Pentru a urca, era necesar un scaun, iar regula de bază era să te oprești în pantă;
● Macheta navetei spațiale COLUMBIA - Aceasta este prima navă spațială a cunoscutei flote NASA. Prima sa misiune, STS-1, a fost între 12 și 14 aprilie 198, reușind să orbiteze planeta de 36 de ori. După 27 de misiuni reușite, în timpul intrării în spațiul terestru, pe 1 februarie 2003, nava spațială Columbia s-a dezintegrat;
● Bicicletă cu motor NSU – NSU a fost un producător german de automobile, motociclete și cicluri de pedale, fondat în 1873. În secolul XX au lansat mai multe modele de biciclete, iar cel mai cunoscut este cel cu motor;
● Machetă avion IAR 80 – Avion românesc folosit pentru vânătoare și bombardament în picaj în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A fost realizat la IAR Brașov de profesor Ion Grosu, Ion Coșereanu, inginer Gheorghe Zotta, Viziru Grosu și Ion Wallner. Au fost înlocuite cu modele sovietice, iar la 5 ani după război, au fost casate;
● Machetă avion cu reacție IAR 99 S-001 ȘOIM - Avion militar, produs de Avioane Craiova SA și destinat Forțelor Aeriene Române. Era folosit ca avion de antrenament pentru misiuni de atac la sol, dar și pentru misiuni de recunoaștere.
● Motoretă Carpați – Prima motoretă de larg consum din România, produsă la Zărnești. Făcută după modelul german Simson SR2, aceasta a fost introdusă pe piață în 1959;
● Machetă doc plutitor - o construcție plutitoare folosită pentru ridicarea navelor din apă, pentru a întreține și a repara opera vie - partea care se află sub linia de plutire. Acesta este format dintr-un ponton mare compartimentat sau mai multe pontoane separate, bine legate unul de celălalt.
Programul celei de-a 9-a ediții Art Safari cuprinde: o expoziție cu peste 150 de lucrări semnate Theodor Aman, primul maestru al picturii românești; expoziția „Picasso, Dali & Falla – Pălăria cu trei colțuri” - artă grafică; artă contemporană românească în expoziția „Roșu, galben și albastru” semnată de Irina Dragomir; fotografii din Germania de Vest și de Est, dar și din România comunistă în cadrul expoziției Barbarei Klemm; o expoziție dedicată lui Marcel Iancu, artist-fenomen al secolului XX. Art Safari derulează și Art Safari Kids, un program educațional cu ateliere de creație pentru copii, adaptate vârstei lor (de la 3 la 12 ani).
● Art Safari: joi-duminică (12:00-21:00), până pe 7 august 2022, Palatul Dacia-România, strada Lipscani nr. 18-20, București
● Muzeul Tehnic: miercuri-duminică (10:30-18:00), Strada General Candiano Popescu, nr. 2, Parcul Carol
Despre Art Safari București Art Safari, proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii și susținut de Lidl, GLO și Deutsche Bank, este specializat în realizarea de pavilioane expoziționale. Organizatorul anual al Pavilionului de Artă București – cel mai mare conglomerat de expoziții de artă din România –, ajuns la a 9-a ediție, realizează, în parteneriat cu muzeele de artă din România și cu colecționari privați, ample expoziții retrospective care își propun recuperarea valorilor de patrimoniu. Având o puternică latură educaţională, misiunea sa este de a apropia arta de public și de a educa noile generații prin organizarea de ateliere de artă pentru copii, tururi ghidate și expoziții de artă contemporană în spații neconvenționale, cum ar fi Aeroportul Henri Coandă sau metroul bucureștean. Art Safari se desfășoară sub patronajul Primăriei Municipiului București și UNESCO România și este realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București și Institutul Cultural Român. Partenerul oficial Art Safari este BCR. În cele 8 ediții de până acum a înregistrat 231.000 de vizitatori. Mai multe detalii: artsafari.ro.
Despre Muzeul Tehnic Primul muzeu tehnic din România a fost fondat în 1909 de inginerul Dimitrie Leonida, căruia îi și poartă numele, plecând de la un model german. Inițial, muzeul se afla la subsolul Școlii de Electricieni și Mecanici, în Piața Amzei, însă din anul 1935 are propria sa locație, în Parcul Carol I. Muzeul este organizat în mai multe sectoare, pe diferite ramuri de activitate tehnico-științifice: mecanică, magnetism și electricitate, descărcări de gaze, fizică atomică, căldură și mașini cu abur, energetică, transporturi rutiere, iluminat, optică, foto, cinematografie, înregistrarea și redarea sunetului, telecomunicații, mașini de calcul și tipărit, aviație și aerospațial, hidraulică, mașini industriale, electrotehnică, siderurgie și mașini unelte. În cadrul muzeului sunt prezente invenții celebre, machete ale unor inventatori de renume, exemple de mașinării, unelte și obiecte care au dus la tehnologia pe care o folosim în zilele noastre. Printre personalitățile ale căror lucrări le veți putea vizita în cadrul Muzeului Tehnic se află Nicolae Teclu, Henri Coandă, Nicolae Vasilescu Karpen, Ion Agârbiceanu, Gogu Constantinescu, Ion Basgan, Justin Capră și Aurel Persu.
Gallery