(P) Cum poți scăpa de anxietate

Redacția Redacția

Actualizat 4. 7. 2022

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Anxietatea poate fi un răspuns natural în fața unei situații stresante ca pierderea locului de muncă sau a unui prieten drag, dar se poate transforma într-o tulburare atunci când pericolul este ireal sau mult mai mic decât cel imaginat.

Comparativ cu frica, anxietatea înseamnă că o persoană se confruntă cu stări exagerate de teamă și neliniște, ce îi afectează viața de zi cu zi. Dacă te confrunți cu stări de anxietate și vrei să scapi de ea, poți lua următoarele măsuri:

Scrie într-un jurnal

Jurnalul este o unealtă foarte utilă, deoarece punând în cuvinte ideile confuze din minte, reușești să le vezi mai clar. Astfel își vei goli mintea și vei observa și ce gînduri se repetă obsesiv. Într-un fel, faci pe psihologul pentru tine însuți, ascultându-ți nevoile.

Utile sunt și listele de obiective sau cele cu motive pentru care să fii fericit. De fapt, în fiecare seară poți nota un lucru care ți s-a întâmplat în ziua respectivă și pentru care ești recunoscător.

Caută cauza

Dacă te asculți pe tine, vei vedea că neliniștea nu apare de nicăieri, ci din cauza unei separări, a situației financiare, legăturilor de familie, religiei, sexualității, consumului de alcool sau alte substanțe, din cauza unui abuz fizic sau psihic, unei boli sau numai în situațiile sociale.

Nicio cauză nu este nesemnificativă în comparație cu alta, căci oamenii sunt diferiți, iar simpla compoziție chimică a creierului îi poate face mai predispuși la anxietate, mai ales dacă au mai existat cazuri în familie.

Ia pauze dese și respiră adânc

Odată ce ai observat că este o anumită problemă care te macină, acordă atenție schimbărilor din mintea și corpul tău. Simptome anxietate: îngrijorare excesivă, iritabilitate, atacuri de panică, evitarea contactului cu oamenii, dificultăți de concentrare.

Pot apărea și reacții ale corpului precum pulsul crescut, tremuratul, uscarea gurii, transpirația palmelor, oboseala constantă și lipsa de somn. În astfel de situații corpul crede că trebuie să se apere de un pericol puternic, așa că se pune în gardă pentru a lupta sau a fugi.

Când simți că aceste simptome sunt prezente, ia o pauză de la activitatea care te solicită emoțional și respiră adânc pentru ca pulsul să-și revină la normal și creierul să se oxigeneze.

Fă exerciții fizice

Exercițiile fizice spontane sau regulate, fie că e vorba de alergat, dans sau un sport de echipă, produc endorfine. Aceste substanțe reduc stresul, în vreme ce contactul cu natura sau cu alte persoane îmbunătățește starea de spirit.

Meditează

Meditația este procesul în care te așezi într-o poziție relaxată și îți lași gândurile să treacă fără a le judeca, dându-i minții un punct asupra căruia să se concentreze. Deoarece mintea are rolul de a soluționa probleme, atunci când nu are una, ea va tinde să caute sau să inventeze ceva cu care să se preocupe.

Atunci poți alege să te concentrezi pe propria respirație, pe senzațiile simțite în corp sau sunetele din jur. Dacă începi cu 2 minute pe zi sau utilizezi o aplicație cu meditații ghidate, vei vedea că în timp vei fi tot mai prezent în viața ta.

Găsește-ți un hobby

Practicarea unui hobby face ca mintea să se concentreze pe altceva decât pe frica resimțită. Totodată, o activitate precum desenul, croșetatul, grădinăritul sau cântatul ne poate crește și nivelul de încredere în sine, stima de sine scăzută putând fi o cauză a anxietății. Dacă îți este dificil să participi la cursuri specializate, sunt o mulțime de tutoriale pe Youtube care te pot ajuta să devii mai bun la ceea ce faci.

Vorbește cu cineva

Este foarte important să rămâi apropiat de cei dragi și să le vorbești despre trăirile tale. Ei pot apărea la ușa ta pentru a te ajuta atunci când nu te aștepți, scoțându-te din starea de neliniște în care te afli.

Trebuie să reții totuși că un prieten nu are pregătirea unui psihoterapeut, prin urmare nu va ști întotdeauna cum să te sprijine, chiar dacă vrea. Un specialist va ști însă cum să te ajute să schimbi tiparele de gândire repetitivă („Nu sunt destul de bun! Nu pot trăi singur! Nu pot uita ce mi s-a întâmplat! etc.) și cum să acționezi ca să-ți fie mai bine.

Repetă o mantră

Pentru că gândurile negative tind să se repete la infinit când suntem anxioși, poți repeta o mantră sau o formulă care să-ți îmbunătățească starea de spirit. Spre exemplu, „Sunt în siguranță aici!”, „Va trece și asta!”, „Eu și ceea ce gândesc nu suntem același lucru!”.

Renunță la dorința de a controla totul

Nu vei ști întotdeauna ce va urma, iar acesta este o parte din farmecul vieții. Important este să dai ce e mai bun din tine pentru a fi sănătos și fericit alături de ceilalți și să te ierți atunci când nu reușești să faci asta. Greșeala este ceva omenesc, dar este și un mod de a învăța și face mai bine data viitoare.

Informează-te

Este indicat să iei în serios schimbările pe care le observi și să citești mai multe despre ele, deoarece anxietatea severă poate determina tulburări precum:

• Anxietatea socială, care apare în contexte ce implică socializarea sau prezența în spații publice;
• Anxietatea generalizată, care privește toate planurile vieții cotidiene;
• Anxietatea de separare, mai des întâlnită la copiii care nu se pot dezlipi de părinți, fapt care le periclitează dezvoltarea normală;
• Agorafobia, implicând posibilitatea unui atac de panică atunci când persoana se simte captivă, jenată sau lipsită de apărare în diverse spații (chiar și în lift sau autobuz);
• Tulburarea de panică, caracterizată prin apariția spontană a atacurilor de panică, indiferent de loc, context sau alte variabile;
• Tulburarea obsesiv-compulsivă, caracterizată de gânduri obsesive și comportamente compulsive (precum spălatul pe mâini sau verificatul ușii);
• Stresul posttraumatic, care implică retrăirea mentală a unui eveniment traumatic și evitarea oricăror stimuli asociați cu acel eveniment;
• Mutismul selectiv, reprezentat de incapacitatea unor copii de a se exprima în diverse situații, deși acasă vorbesc;
• Fobiile specifice precum claustrofobia, fobia de înălțime, de întuneric, de zbor sau de anumite animale.