Valentin Șoneriu, Președintele FPIOR: ”Vara aceasta va fi una foarte bună pentru întreaga industrie”

Redacția Redacția

Actualizat 23. 6. 2022

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Cunoscutul om de afaceri și Președintele Federației Patronatelor din Industria Ospitalității, Valentin Șoneriu, a discutat despre starea industriei ospitalității din 2022, activitatea federației și a oferit sfaturi pentru tineri anterprenori, într-un interviu în exclusivitate pentru protv.ro.

Când ai preluat frâiele Federației Patronatelor din Industria Ospitalității și de ce ai simțit nevoia de a te implica?

Cred că este mult spus preluat hățurile, Federația este condusă de o echipă de oameni bine pregătiți și cu foarte multă implicare voluntară, echipă din care am onoarea să fac parte și pe care o conduc în acest moment. Actuala structură de conducere a fost aleasă în primăvara acestui an. La fel ca și colegii mei, cred că necesitatea implicării a venit ca o consecință naturală a faptului că în această industrie nu a existat până acum o structură care să reprezinte industria în ansamblul ei. Catalistul a fost pandemia, în special provocările create de pandemie dar și lipsa de dialog real a industriei cu autoritățile. Mai mult, cred că la nivel de industrie, pe lângă problemele punctuale legate de pandemie, era nevoie de un integrator, cum este FPIOR, a tuturor sectoarelor din această industrie. Noi toți suntem interdependenți unii de altii, de la hoteluri, restaurante, săli de evenimente, organizatori de evenimente, furnizori, etc. Iar atât astăzi cât și la acel moment, FPIOR a devenit unica forță care și-a propus o soluție organizată, de unificare a acestor sectoare și totodată de reprezentare. Trebuie reținut că este vorba de multă muncă de organizare, nu doar de reprezentare în raport cu autoritățile. Având în vedere că reprezentăm întreaga industrie a ospitalității, interesele noastre comune sunt mult mai largi și mai complexe în comparație cu structuri care reprezintă doar anumite sectoare punctuale.  Aici faptul că suntem construiți ca o federație de patronate locale, unele cu mulți ani de experiență în spate, cred că a constituit un mare avantaj în ceea ce privește nu doar munca de organizare dar și colectarea și diseminarea de informații de la și către cât mai mulți antreprenori din industria ospitalității. 

Care este misiunea Federației Patronatelor din Industria Ospitalității?

FPIOR este dedicată creării unei comunități de profesioniști pe care să ne putem baza că găsește cele mai bune soluții pentru industria noastră, nu doar apărându-i interesele în discuțiile cu autoritățile dar și creând noi oportunități și platforme pentru ca jucătorii din industrie să fie mai eficienți și să ofere produse și servicii de cea mai înaltă calitate utilizatorului final. Ne bazăm pe dorința de îmbunătățire și de dezvoltare continuă a membrilor din patronatele FPIOR și dorim să le oferim resursele necesare pentru acest lucru. Ne dorim o industrie a ospitalității puternică, antreprenori în HoReCa ce pot concura cu serviciile pe care le oferă orice antreprenor din orice altă țară europeană. Țintim la servicii de cea mai bună calitate, precum și la eficientizarea și digitalizarea muncii noastre. Totodată, federația se implică activ pentru a îmbunătăți domeniul, prin acțiuni de CSR, întâlniri cu autorități, cu parteneri strategici pentru industrie, spre exemplu platformele de delivery.

Cine sunt personajele cheie care se află la cârma Federației?

Personajele care reprezintă asociația sunt oameni de succes din industria ospitalității, cu experiență vastă în domeniu și cu pasiune pentru industrie. Alături de mine, Președinte FPIOR, este Călin Cozma, Președintele Executiv, amândoi fiind înconjurați de o echipă extrem de puternică în boardul federației. Fiecare dintre noi provenim din orașe diferite, precum Brașov, Constanța, Timișoara sau Cluj, astfel încât să putem reprezenta cât mai bine jucătorii din toată țara. 

De ce era nevoie de o astfel de federație?

Exista nevoia de reprezentativitate la nivel național și de apărare a intereselor jucătorilor mici și medii care reprezintă peste 80% din industria HoReCa, iar Federația este reprezentativă pentru întreaga industrie a ospitalității din România. Reprezintă patronatele locale la nivel național și apără intereselor jucatorilor mici si medii, o comunitate de specialiști cu experiență largă în industria ospitalității ce pot oferi bune practici, soluții, comentarii pertinente etc.

Deși suntem cel mai nou jucător din industrie, reprezentăm patronate locale puternice, cu istorie, de peste tot în țară, cu acoperire largă. Suntem, astfel, cea mai avizată federație pentru industria ospitalității.

Câți membri are federația și din ce județe?

Membrii Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii sunt patronatele locale HORETIM Timişoara, Horeca Transilvania (Cluj), Resto Constanţa, Asociaţia Horeca Oltenia, Asociaţia HoReCa Bacău, Asociaţia Patronala Horeca Argeş, Asociația Ospitalitatii Bihor, Hore Ca’N Maramu (Baia Mare), Asociația HORECA Sibiu  şi Organizaţia Patronală a Cârciumarilor Braşoveni. Federația reprezintă interesele câtorva mii de operatori din industria ospitalității din toată țara. Asociatia are în total 513 membri, din 8 județe din țară.

Reprezentați patronate locale puternice, cu istorie, de peste tot din țară, ce au înregistrat succese la nivel local. Spune-ne despre câteva proiecte de succes.

Cu toate că fiecare patronat are rezultate individuale foarte bune eu pot să aduc în discuție doar o parte. 

Breasla Cârciumarilor Brașoveni este probabil asociația cea mai încărcată de istorie. O are la cârmă pe Oana Coantă care a reușit alături de membrii breslei să creeze nu doar acțiuni cum au fost cele de semnalizare a potentialelor abuzuri din pandemie, ci și proiecte de implicare socială. Breasla Câriumarilor Brașoveni este un actor important în zona de implicare socială, unde voi menționa proiectele realizate alături de Hospice Casa Speranței sau Brașov Heroes. Totodată, există acțiuni de branding local – reintroducerea Islerului în gastronomia locală și promovarea unor branduri locale în comunitatea de localuri care fac parte din Breaslă.

RESTO Constanța este probabil cea mai puternică în privința numărului de membri, dar și ca evenimente mari pe care le susține. RESTO este o asociație relativ nou înființată, dar cu un istoric puternic prin persoanele care o reprezintă. Echipa condusă de Roberto Tortora are în componență oameni cu experiență solidă în industria ospitalității, cum este Corina Martin.  RESTO se distinge prin relațiile strânse pe care le are cu autoritățile dar și cu parteneri din domeniul privat care influențează calitatea serviciilor și produselor oferite de membrii săi. RESTO a fost de exemplu un partener important în organizarea celui mai mare târg de de profesioniști din zona de carne și bunuri destinate industriei Horeca – CARNEXPO.  

Un alt exemplu este HORETIM Timișoara, condusă de Corina Macri, o organizație cu extrem de multă experiență, în special în zona de comunicare strânsă cu autoritățile, dar și în zona educațională. Este un promotor la nivel național pe subiectul învățământului dual, făcând parte dintr-un program pilot în acest sens.

Care au fost transformările prin care a trecut industria HoReCa în perioada pandemiei și în ce fel au afectat jucătorii din industrie?

În primul rând aș mentiona impactul pozitiv pe care l-a avut. Pandemia de exemplu a catalizat aceste mișcări patronale ce vor avea un impact real în construirea unei industrii mai bune și mai profitabile în viitor. O alta consecință, extrem de importantă, este cea legată de digitalizare. Contextul pandemiei a accelerat digitalizarea în industria ospitalității și astfel progrese care în mod normal ar fi luat 10-15 ani au fost realizate în 2 ani. Aici în primul rând mă refer la ceea ce s-a întâmplat în food delivery. În populația urbană cred că sunt puțini care nu au comandat sau pentru care nu s-a comandat acasă prin platforme digitale – fie direct din localuri fie prin agregatori externi.

În al doilea rând, din păcate perioada pandemiei a accentuat problema forței de muncă. Mulți colegi din această industrie s-au reprofilat și au plecat din industrie. Această provocare este una care are implicații pe termen foarte lung. Mulți jucători din industrie s-au orientat tot mai mult pe import de forță de muncă.  De asemenea, cred că jucătorii din industrie simt și lipsa încrederii sectorului bancar în acest sector, făcând dezvoltarea mult mai dificilă. 

Dar războiul din Ucraina? În ce fel a afectat această industrie și ce măsuri putem lua?

Războiul nu a generat, cât a amplificat probleme ale sectorului ce existau deja, ne putem uita la accesul la materii prime, oferta și prețul uleiului de exemplu a devenit o problemă mult mai gravă. În rest, nu știu dacă războiul ne-a afectat pe noi mai mult ca pe alte sectoare, sau am fost afectați în mod egal cu multe alte sectoare, DAR știu un singur lucru: sectorul nostru, cel mai afectat sector de pandemie, a fost primul care a sărit să ajute cu mese calde și cazări.  

Dar Valentin Soneriu, ca om de business care activează în acest domeniu cum a fost impactat de contextul ultimilor ani?

Pentru noi pandemia a fost o oportunitate – sau mai bine spus, am transformat-o într-o oportunitate. Una peste alta ne-a permis să ne reinventăm și să venim pe piață cu un business mult mai solid. Cel mai important lucru pe care l-am putut face a fost orientarea firmei către zona de livrări, orientând întreaga activitate ca acest domeniu să devină core business în următorii ani. Am dezvoltat domenii noi, unde nu activam – de exemplu producția de înghețată. De asemenea, perioada ne-a permis, cu echipa de profesioniști pe care o avem în firmă, să cercetăm și să inovăm extrem de mult. Acest lucru ne-a dat oportunitatea să schimbăm meniurile, să ne orientăm mai mult spre noile tendințe din piață și să devenim în timp mai profitabili. Acest lucru a putut fi posibil doar datorită faptului că am investit în oameni și ne-am asigurat că oamenii potriviți pentru noi au motive să rămână alături de noi și în această perioadă dificilă. 

Chiar dacă am ales să vedem proverbialul „silver lining” al acestui context dificil, anul 2020 a fost dificil – extrem de dificil, cu pierderi foarte mari. Ajutoarele venite au fost bune, dar nu au acoperit pierderile. Astăzi însă avem un business solid, cu provocări, dar pentru noi ce a fost mai greu cred că a trecut.  

Ce sfaturi ai pentru un tânăr care pornește la drum în acest domeniu și vrea să își deschidă un restaurant, de exemplu?

Este foarte important să se documenteze foarte, foarte bine înainte de a porni la drum. În primul rând să înțeleagă ce vrea să facă – ce produse propune pieții, care sunt avantajele (prețul mic nu este niciodată un avantaj în industria asta), cum le livrează. Apoi, trebuie să se înarmeze cu multă răbdare, pentru că atât procesul de deschidere dar și construcția afacerii durează.

Trebuie să fie sigur că înțelege faptul că investiția nu se termină când e gata partea fizică a lucrurilor – banii mulți care urmează a fi investiți încep a fi băgați în afacere după ce reușește să deschidă ușa în prima zi. Majoritatea afacerilor din domeniul nostru eșuează în special din lipsa capitalui de lucru necesar asigurării creșterii afacerii. Este important să înțeleagă oricine faptul că fără să te faci cunoscut nu ai cum să ai succes. Degeaba știi tu, știu apropiații tăi că faci lucruri deosebite dacă nu știu și alții care trebuie să vină să consume acolo.

Nu în ultimul rând, să nu uite niciodată că experiența rămâne memorabilă, prețul nu. Ce înseamnă asta?  Clientul retrăiește cu drag sentimente și emoții trăite într-un loc, dar nu își aduce aminte prețul. Deci, concentrează-te pe experiența clientului.

Cea mai importantă lecție de business pe care ai învățat-o în anii de activitate.

Să nu renunț niciodată, indiferent de câte provocări apar pe parcurs. De asemenea, greutățile apar indiferent de cât de bine planifici. Permanent să găsesc o cale de a merge înainte.  

Cum arată această vară pentru jucătorii mici și medii din industrie? 

Vara aceasta va fi una foarte bună pentru întreaga industrie din punct de vedere al clienților.  Problemele de operare sunt cele mai presante.  În special problemele legate de lipsa de personal, dar și cele legate de personal care nu este calificat.  Astfel problemele vor fi legate fie de faptul că nu vor putea opera în regim de funcționare ca și până acum, fiind nevoiți să reducă zilele de funcționare, fie de o scădere a calității servicilor oferite, fie ambele.  Totodată, dacă nu își vor urmări costurile foarte atent, având în vedere problemele majore de aprovizionare, pot să tragă linie la final și să constate că au lucrat în pierdere.

Pentru 2022, federația pregătește o sumedenie de proiecte noi. Puteți detalia?

Chiar recent, în prima săptămână din iunie, a avut loc la Timișoara Adunarea Trimestrială a Federației Patronatelor din Industria Ospitalității. Au participat patronatele membre din Brașov, Cluj, Timișoara, Argeș, Craiova, Constanța, Oradea și Baia Mare. În cadrul anunării au fost dezbătute problemele actuale ale industriei ospitalității la nivel național dar si modalitatile prin care prin actiunile federatiei poate ajuta la solutionarea lor. Aici aș aminti problema gestiunii drepturilor de autor și problemele pe care le întâmpină industria ospitalității datorită modului netransparent și discreționar în care astăzi se colectează aceste drepturi de către organismele de gestiune colectivă; problemele legate de criza de personal și modalitățile de soluționare a acestei crize extrem de actuale ( ex. implementarea unui  proiect pilot la Timisoara pentru reformarea învățământului dual și calificării personalului din industria noastră); problema procurarii de materii prime, o problema ce eu personal consider ca o putem solutiona daca actionam impreuna, dar mai multe despre acest lucru vom dezvalui probabil in toamna. 

Planificăm de asemenea stabilierea unor relații de parteneriat la nivel de federație cu platformele online de livrare din țară. Pandemia a împământenit și înlesnit un trend deja existent înainte de 2020 în obiceiurile oamenilor. Este astăzi clar pentru orice societate ce se ocupă cu alimentație publică faptul că livrarea la domiciliu a schimbat regulile jocului aducând multe oportunități, dar creând și multe provocări în același timp (inclusiv provocări ce țin de sănătate și siguranță publică). Există o nevoie clară în aceste condiții pentru o colaborare transparentă, bazată pe principii și valori comune între patronatele din industria ospitalității și platformele de livrare la domiciliu. Acest lucru se întâmplă deja la nivel local în anumite județe, dar o discuție la nivel național poate potența parteneriatele deja existente la nivel local și poate crea noi oportunități de partneriat acolo unde acest lucru nu se întâmplă deja. FPIOR a inițiat deja discuții pe această temă de interes primordial pentru industria noastră.

Ce lipsește din industria de la noi, ce poate fi îmbunătățit și cum?

În primul rând lipsește informația. Suntem din păcate încă departe de know-how-ul unor țări cum sunt spre exemplu Statele Unite. Este foarte greu să te dezvolți, tehnic sau digital, de exemplu, când nici furnizorii de echipamente nu înțeleg noile tehnologii și tendințe. Este necesar să conștientizăm că putem mai bine, în primul rând, ca ulterior să și facem ceva pentru îmbunătățire.

În al doilea rând, legislația este una lacunară, care permite interpretări subiective. Totodată, este învechită și neadaptată noilor realități și noilor tehnologii disponibile. 

Lipsa unor lanțuri românești internaționale, și chiar naționale până la urmă, este de asemenea o problemă reală în ceea ce privește modul în care s-au dezvoltat lucrurile în industria noastră.

Educația și învățământul dual este probabil problema cea mai gravă, fiind de fapt baza pe care construim.

Iar la fel ca în toate domeniile, imposibilitatea de a te unii a făcut ca industria să fie extrem de fragmentată.