Vinurile românești, la New York! Marinela Ardelean, expert internațional: „Americanilor le place vinul românesc”

Redacția Redacția

Actualizat 6. 12. 2021

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Vinurile noastre i-au impresionat pe americani. După o acțiune-fulger de promovare a vinurilor din struguri neaoși românești, Marinela Ardelean, gazda evenimentului de la New York, spune că americanilor le-au fost depășite așteptările.

Cum au ajuns vinurile românești la New York?

Cu avionul! Glumesc, desigur. Ele au ajuns în cadrul unei campanii de promovare a programului „Deschidem Vinul Românesc”, inițiată și susținută de Carrefour România. 

România este cu adevărat o comoară ascunsă atunci când vine vorba de vin, iar soiurile valoroase cultivate pe solurile românești sunt prea puțin cunoscute de străini. Mă bucur enorm că am reușit să introducem publicul american în povestea spectaculoasă a vinului românesc, chiar în ajunul Zilei Naționale.

Cum au fost primite vinurile noastre de invitații la degustare?

Au fost primite la început cu curiozitate și apoi au ajuns să depășească așteptări. Unii au preferat Feteasca Neagră, alții Negrul de Drăgășani sau Băbeasca, dar le-au plăcut toate vinurile din degustare, ceea ce m-a bucurat foarte mult. Pronunțarea soiurilor autohtone a fost o adevărată provocare pentru ei. Ne-am jucat, chiar. În timpul degustării i-am provocat să repete după mine numele soiului pe care tocmai îl degustam. Și s-a râs mult, dar invitații, la sfârșitul degustării, și-au exprimat dorința și intenția de a ne vizita țara.

Cât de diferită este cultura vinului în SUA față de România?

Este greu să facem o comparație între cultura vinului din SUA față de cea din România, pentru că SUA se bucură de o diversitate - teritorială și nu numai - foarte mare. Este suficient sa luăm în considerare NY, San Francisco sau DC pentru a sublinia gastronomia de înaltă calitate, existența a numeroase restaurante de top și hoteluri de lux, ceea ce implicit contribuie la o atenție majoră dedicată vinului, cu somelieri pe măsură, multe persoane avizate și un public internațional exigent atunci când vine vorba de vin.

Față de alte țări, România deține un record trist, legat de consumul de vinuri descrise drept artizanale, dar care fac de fapt parte dintr-un circuit paralel, nefiscalizat. „Vinul bunicului”, vinul cumpărat la PET de pe marginea străzii sau din piață, produs fără nici o legătură cu normele minime de igienă pe care le presupune o cramă - acest segment continuă să ocupe, bănuiesc, spre jumătate din consumul total de vin.

Pe de altă parte, obiceiul de a bea șpriț forțează producătorii să vină în continuare cu vinuri albe semiaromate, demiseci sau demidulci. În plus, adaosul foarte mare practicat în majoritatea restaurantelor descurajează consumul de vinuri premium în altă parte decât acasă. Așa încât iubitorul de vin cu venituri medii se vede în poziția în care fie gustă un vin de top acasă, dar nu are o asociere gastronomică propusă de un profesionist, fie gustă un preparat de top în restaurant, dar evită asocierea cu un vin din cauza prețului. Neavând o experiență completă, curba de învățare are o creștere mai lentă, experiența este mai puțin memorabilă, iar probabilitatea de a transmite o recomandare către cercul de apropiați scade.

Fără îndoială, și piața din SUA este dominată de vinuri ieftine, standardizate. Dintr-un miliard de litri vânduți anul trecut, 870 de milioane erau vin de masă, nu vreun DOC. Dar dimensiunea pieței este cea care face această piață atractivă. Cluburile de vin, consumatorii de vin premium deschiși către experimente, iubitorii de vin cu experiență – aici cifrele devin brusc extrem de atractive pentru orice țară producătoare de vin. Să nu uităm că jumătate din vinul vândut în SUA este cumpărat de consumatori peste 57 de ani, și mai ales de categoria 57-75 de ani. În România, noua generație a iubitorilor de vinuri premium are între 40 și 60 de ani.

Cum poate vinul românesc să acceseze alte piețe?

Vinul înseamnă în primul rând experiență. Eticheta și povestea contează, dar nu cât contează gustul și prețul. Un vin bun convinge doar dacă este încercat, deci participarea la marile târguri este esențială, dar poate nu în forma în care se desfășoară lucrurile acum. Avem nevoie de o reprezentare coerentă, de valori bine definite, de acțiuni comune ale producătorilor, iar acesta ar fi doar punctul de pornire... Pe o piață-țintă trebuie să lucrezi ani întregi, să analizezi și să înțelegi publicul, să îi oferi ce își dorește, apoi să susții campanii de informare, dublate de prezența fizică în mijlocul consumatorilor, cu evenimente, degustări, samplinguri în magazine... 

Mai mult, liderii  - fie ei de opinie sau lideri de piață - trebuie să aibă experiențe complete, să viziteze cramele din România, să înțeleagă vinul în contextul nașterii sale, gastronomic, cultural, antropologic, pentru a putea deveni purtătorii unui mesaj corect și complet legat de vinul românesc. Iar toate acestea necesită investiții.

Se poate construi un brand de țară în jurul vinului?

Recent am încheiat studiile doctorale cu o teză despre relația dintre brandul de țară și brandul vinului românesc, iar concluzia este că, într-adevăr, cele două se pot ajuta reciproc. Din păcate, la noi nu s-a înțeles clar importanța acestui lucru și nu am avut încă o strategie coerentă, pe termen lung. 

Exemplul Republicii Moldova este covârșitor - cu resurse mult mai mici decât ce am cheltuit noi până acum, însă cu un program care, de bine de rău, a fost bătut în cuie și urmărit cu încăpățânare de mai bine de 5 ani, Moldova este mult mai bine cunoscută internațional decât România, ca țară producătoare de vin. Exportă mai mult decât România, deși produce mult mai puțin. Cred că fără un parteneriat ferm între stat și producătorii de vin, fără investiții serioase și fără un program clar, nu vom ieși din conul de umbră în care ne-am așezat.

Mai multe despre acțiunea de promovare Deschidem Vinul Românesc de la New York, puteți găsi aici: https://deschidemvinulromanesc.ro/newyork/.

Articol susținut de Carrefour.