EXCLUSIV: Didi, o americancă venită în România, are o poveste specială și ajută copiii din medii defavorizate

Despre viața ei în România, despre Asociația AMURTEL, dar mai ales despre cum poți tu să dăruiești, Didi a povestit în exclusivitate pentru protv.ro

Cine ești tu, Didi, ce vrei să știe oamenii despre tine?

Sunt un „acharya” , adică un învățător de meditație și yoga.  Am ales un stil de viață de călugăriță ca să pot să îmi dedic timpul 100% pentru proiecte umanitare și de practică spirituală.  „Didi” de fapt, înseamnă „soră”,  și portul meu portocaliu reprezintă focul iubirii divine, care crește și strălucește atunci când ofer ajutor în jurul meu.

Am învățat meditație în 1995 în Missouri, SUA, apoi am fost în India, iar la final mi s-a propus  să vin În România să gestionez proiectele Asociației de Ajutor AMURTEL. Imediat am zis, da, sigur! Fără ezitare!

 

Spune-mi despre AMURTEL, ce anume să știe cei care vor să sprijine?

Asociația de Ajutor AMURTEL oferă protecție, siguranță, și speranța pentru copiii vulnerabili.  În județul Buzău, la Pănătău, un sat mic, liniștit și frumos de munte,  gestionăm un centru rezidențial pentru copiii care au fost luați din familia lor din cauza neglijenței și a abuzului,  dar avem și un centru de zi pentru copiii din comunitate cu diverse probleme sociale.

Care e cel mai frumos lucru care ți s-a întâmplat de când faci asta?

E greu de ales cel mai frumos lucru – pentru că au fost multe momente pline de emoții și satisfacție. Unul care îmi vine în minte este legat de o față care a crescut cu noi, s-a măritat și a devenit mamă.  După ce a plecat din centrul nostru, parcă avea un magnet, atrangand situații critice, instabile și periculoase. A stat o periodă pe stradă, a experimentat prostituție, probabil și droguri. Nu știam dacă va supraviețui mult așa.  Dar printr-o serie de miracole, a găsit un nou prieten cu o familie foarte bună, unde în sfârșit a început să devină un om mai responsabil.   Eu tot timpul am avut încredere în ea, chiar când alții mi-au zis că era „o cauza pierdută” și am simțit că tot efortul pe care l-am depus nu era degeaba. Când în sfârșit am văzut-o la nuntă, integrată într-o familia mare și iubitoare, a fost minunat.  Căsătoria, din păcate, nu a fost de lungă durată, dar ea a continuat să fie din ce în ce mai responsabilă și acum lucrează în Spania, în agricultură.  Păstrăm legătura frecvent și sunt chiar mândră de ea.

 

Și cel mai greu ce a fost în România?

Cel mai greu moment a fost când am aflat că fondurile de la organizația care ne-a susținut din Elveția de la început se termină. Am intrat în panică întâi. Acest lucru în schimb m-a motivat să lupt să creez o nouă comunitate de susținători locali, din România. Sunt doar la jumătate de drum cu numărul de „adopție la distanță” necesar, am și câteva companii care mă ajută, pentru a asigura o bază sustenabilă pentru viitor, dar acum am mai multă încredere că o să reușim – trebuie!
 

Ce ai învățat din tot ce faci?

Copiii m-au învățat ce înseamnă reziliența și că nu este niciodată prea târziu să faci o mare schimbare în viața unui copil, chiar dacă a trecut prin niște experiențe greu de imaginat, cu violență, cu neglijență etc.  Mi-au dat o mare încredere în puterea iubirii.
 

 Ce îmi poți spune despre copiii cu care lucrezi?

Sunt niște eroi. Au trăit niște experiențe foarte grele, dar sunt luptători.  Au strâns în suflet niște frustrări, niște suferințe, niște traume, niște furii, dar încet-încet – prin noi relații cu oameni echilibrați, buni la suflet, pozitivi, ei încep să se vindece și înfloresc.

Cum arată o zi din viața ta?

Ceea ce îmi place este că viața mea nu este niciodată plictisitoare.  Am zile în care stau printre copii, organizând direct activități cu ei, dar am foarte multe zile în care lucrez în birou: comunic cu susținătorii,  organizez ședințe de lucru cu directorii de programe și cu echipele ,supraveghez și administrez.  Seara mai țin cursuri de yoga și de meditație, sau cursuri online despre Educația Neoumanistă.  Mai scriu articole, îmi place să merg în parc cu rolele, să cânt la chitară, să meditez și să citesc.

Care e povestea meselor pe care le organizezi?

Îmi place foarte mult să gătesc!  Este ceva  moștenit de la mama mea, care de când eram mică, organiza cinele sofisticate pentru angajații tatului, și eu eram mâna ei dreaptă. Sunt vegetariană și îmi place tot timpul să experimentez diverse gusturi din bucătăriile internaționale, și să surprind musafirii mei cu ceva inedit și gustos.  Aici în România nu sunt așa de multe restaurante cu mâncare vegetariană gourmet și oamenii nu realizează cât de variată, gustoasă și aspectoasă poate fi mâncarea vegetariană. În plus, este o oportunitate să cunosc personal susținătorii noștri noi și pe cei de lungă durată, într-o atmosfera relaxată și frumoasă. 

Ce alte evenimente mai organizezi?

La Centrul Morningstar, unde țin prânzul sau cina pentru doritori, organizez și cursuri de yoga și meditație și avem o doamnă care face masaj ayurvedic. Toate sumele strânse susțin proiectele noastre sociale. 

 

În plus, periodic organizez  „Play Days” la Famiila AMURTEL – o oportunitate pentru cei care au făcut o adopție la distanță sau susțin proiecte să interacționeze direct cu copiii într-un mod cât mai lejer – prin joacă!  Organizăm fel de fel de ateliere și jocuri interactive.  Următorul va avea loc în septembrie,  și facem și evenimente online pentru cei care nu pot să se deplaseze până la Pănătău.

 

În plus, organizăm zilele „Porțile Deschise” la Centrul de Zi Izvorul "Speranța" și la Grădina Bio AMURTEL.   Vinerea viitoare, pe 9 iulie, la ora 10:00, vă așteptăm la Porțile Deschise la Centrul de Zi! 


 

Cum se pot implică cei care doresc să ajute Asociația ta?
 

O greutate mare devine ușoară când este împărtășită cu multă lume și copiii noștri beneficiază de un mediu așa de cald și vindecător doar datorită suținătorilor.  Pentru oamenii care doresc să aibă un impact direct și personal în viața unui copil există programul „Adopția la distanță”, cu o donație lunară recurentă, începând cu 100 RON / lunar.  Am fost plăcut impresionată și surprinsă să descoper că susținătorii noștri români sunt cei mai implicați și generoși. Avem mai mulți care au ales nivelul de susținere la 400 RON și care doresc și să dezvolte o relație apropriată cu copilul „adoptat” la distanță.  Încurajăm o relație autentică.  
 

În plus, cei cu firme pot susține activitatea noastră prin contracte de sponsorizare și pot să primească deduceri de la impozitul pe profit.