EURO 2020 se vede bine la TV, dar era și mai frumos cu naționala României în iarbă. Echipa a ratat calificarea în mod dezamăgitor, dar întotdeauna există o explicație. Poate chiar mai multe. Haideți să aflăm ce e în mintea fotbaliștilor echipei naționale!
Ți-a spus vreodată mama că ești bun la sporturi? Tatăl tău vorbește și acum cu însuflețire de golul pe care l-ai marcat într-o finală de campionat între licee? Sunt oameni din jurul tău care te cred un talent înnăscut la fotbal, deși niciunul nu e expert în domeniu?
Ei bine, n-ar trebui să asculți pe nimeni până nu primești confirmarea de la cineva care măcar a practicat sportul la care ei zic că ești grozav.
Probabil că la fel i-a spus lui Răzvan Marin mama lui. Sau mama lui Florin Tănase, poate cu mult înainte să ajungă la FCSB. Poate că bărbatul din exemplul de mai sus e tatăl lui Alibec. Cine știe?
Sunt trei fotbaliști convocați de Mirel Rădoi pentru campania de calificare la Mondialul din 2022, din Qatar. Or fi ei buni, dar echipa nu pare că performează. De fapt, e o certitudine că nu performează. A pierdut cu Germania, dar și cu mult mai puțin titrata echipă a Armeniei. Ce o fi în mintea și în sufletul jucătorilor după fiecare eșec?
„Fiecare e diferit, dar una dintre trăsăturile de top este reziliența și acea capacitate de a trece peste eșec”, îmi spune Silviu Ioniță, psiholog și mental coach al echipei naționale de fotbal.
Ioniță lucrează direct cu jucătorii tuturor echipelor naționale de forbal ale României (masculin și feminin), pe care îi cunoaște mai bine decât se cunosc ei înșiși.
„Greșeala și eșecul fac parte din procesul sportiv și important este că unii au strategii mai bune de refacere. Sigur, noi ca spectatori ne-am dori ca echipa să câștige tot timpul, dar greșeala este inerentă, chiar dacă ai cei mai buni atleți. Nu încercăm să îndepărtăm asta, ci îi învățăm cum să treacă, cât mai repede și mai eficient, peste acele momente. Pentru că un sportiv de performanță are nevoie de o perioadă de refacere aproape instantanee, fiindcă mereu urmează un nou meci”, mai spune Ioniță (foto dreapta).
E deja arhicunoscut că toți ne pricepem la fotbal și politică. Dacă iei pe cineva de pe stradă, îți va face imediat primul 11 al naționalei, fără să știe ce sunt alea sisteme de joc și ce fotbalist e apt și care nu. Oricine poate stabili, după criterii empirice și subiective, cine merită să joace.
„Oricine de pe stradă poate să-ți facă lotul echipei naționale și să-ți spună pe cine ar trebui să trimiți în teren, dar fără să înțeleagă că anumiți jucători sunt în risc sau au probleme medicale. De aceea, am construit un instrument care să evalueze corect și care să ofere date concrete”, mai spune Ioniță.
E vorba de un test psihologic cu 100 de întrebări care e capabil să furnizeze, cu lux de amănunte, informații despre performanța actuală a unui sportiv, dar și recomandări legate de cum își poate îmbunătăți el prestația.
„În urma cercetărilor noastre, am reușit să scoatem un test prin care putem să identificăm, începând cu vârsta de 10 ani și până la 21 de ani, un profil al performerului de top și să-l comparăm cu profilul celor pe care îi testăm. Astfel le putem spune unde se află, să identificăm punctele tari, punctele slabe, să le facem recomandări specifice în legătură cu modalitățile în care își pot crește performanțele sportive”, spune Tiberiu Simulescu (foto jos), partenerul lui Silviu Ioniță în proiectul Sport Psy Profile.
Chestionarul a fost aplicat și fotbaliștilor români de la echipa națională. Ei îl repetă la interval de 9-10 luni, astfel încât selecționerul știe în permanență nivelul de pregătire mentală al fiecăruia și aspectele la care fiecare dintre ei mai trebuie să lucreze pentru a da randament maxim.
Cercetările realizate de cei doi în România au confirmat ceea ce au identificat specialiștii în domeniu din afară: campionii au cam aceleași trăsături și caracteristici care îi diferențiază de masa de sportivi care nu se bucură de succes. Dar care sunt acele atribute ale unor performeri de top?
„Am identificat 17 trăsături de personalitate care corelează direct cu înalta performanță. Poate există o ierarhie a lor, dar toate sunt importante. De exemplu, pasiunea pentru sportul pe care-l practică este o condiție esențială în obținerea performanței sportive. Gradul de adaptare la un nou club, la noi colegi, la un nou antrenor, la o nouă cultură este esențial.
Apoi, abilitatea de a se lăsa antrenat, de a auzi, înțelege și pune în aplicare ce îi spune antrenorul și toată echipa multidisciplinară din jurul lui. Capacitatea de a trece peste un eșec, spiritul de competiție, coeziunea, conștiinciozitatea... toate aceste trăsături par să fie esențiale în obținerea performanței sportive”, susține Silviu Ioniță.
Testul psihologic dezvoltat de cei doi parteneri este disponibil pe site-ul http://www.sportpsyprofile.com după crearea contului și plata serviciului (129 sau 179 euro).
Chestionarul, realizat în română și mai multe limbi de circulație internațională, s-a dovedit extrem de util pentru cei care l-au încercat.
„Un antrenor străin cu care am lucrat, din baschet, care a preluat o echipă de baschet de la noi, a făcut testarea pentru tot lotul. Pe baza prezentării pe care i-am făcut-o, pentru fiecare jucător în parte, a zis așa: Silvio, că așa îmi zice, this is gold for me. Mie mi-au trebuit 6 luni să-i înțeleg, să-i citesc pe fiecare, și acum am aflat atâtea lucruri despre ei în câteva ore. Astfel de informații sunt importante în sportul de azi”, a concluzionat Silviu Ioniță.
Fotografii: Getty Images
Vezi și VIDEO: EURO 2020: Belgia 1-0 Portugalia - rezumatul meciului
Gallery