Ce rol are medicul neonatolog la nașterea copilului. Tot ce trebuie să știi despre îngrijirea nou-născutului

Redacția Redacția

Actualizat 13. 5. 2021

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Proaspăta mămică Olimpia Melinte ne invită la un nou episod al emisiunii sale online, în care discută cu medicul neonatolog Alina Ilici despre ce se întâmplă cu bebelușul în primele două ore de la naștere, ce analize i se fac, dar și cum este îngrijit.

Prin intermediul emisiunii online Olimpiada Mămicilor, difuzată pe platforma PRO TV Plus, Olimpia Melinte tratează subiecte de interes pentru mămici sau viitoare mămici, alături de specialiști din diverse domenii relevante.

De această dată, Olimpia a încercat să afle mai multe despre rolul unui neonatolog, discutând cu medicul neonotolog Alina Ilici, șef secție Neonatologie Normoponderali din cadrul Spitalului Regina Maria Băneasa.

Olimpia Melinte: Ce se întâmplă cu bebelușul în primele două ore? Mama este îngrijită desigur, se întoarce, poate, în salon dacă e totul în regulă, dar bebelușul rămâne în mâinile neonatologului. Ce analize i se fac și care este tot traseul? 

Dr. Alina Ilici: Acum depinde foarte mult și de naștere. La nașterile natural, se încearcă, din ce în ce mai mult, ca bebelușul să nu mai fie despărțit de mamă. La cezariană sau la nașterile naturale cu probleme, copilul trebuie supravegheat și asta se întâmplă într-un salon care este special amenajat, unde sunt aduși copiii din sălile de cezariene sau de naștere și unde ei, în primă fază, sunt monitorizați.

În salonul respectiv, copilul trebuie expus la o căldură ceva mai ridicată față de cea din mediu, pentru că pe ei îi scoatem de la 37 de grade din corpul mamei și, în momentul în care îi expunem la o temperatură de 20 și ceva de grade, cât se găsește într-o cameră, în mod normal nu-și adaptează temperatura foarte bine în primele ore. Și atunci copilul trebuie să rămână sub o sursă de căldură monitorizată. În funcție de adaptarea respiratorie, copilul poate să fie monitorizat din punct de vedere al saturației în oxigen sau nu. În afară de monitorizarea temperaturii și a saturației de oxigen, protocolul national de vaccinare presupune vaccinarea pentru hepatita B și vitamin K, care se administrează pentru a preveni bolile hemoragice neonatale.  E un lucru care se întâmplă pentru tot în lume și, de obicei, se întâmplă în acest interval în care copilul rămâne separat de mamă, în salonul de neonatologie. În momentul în care copilul este adaptat la viața extrauterină și mama iese din sala de operație sau de naștere și poate să primească copilul, acesta este dus către mămică. 

Olimpia Melinte: Cum se obține un scor Apgar maxim?

Dr. Alina Ilici: Scorul Apgar este un element destul de obiectiv, care măsoară cumva adaptarea nou-născutului la viața extrauterină. El măsoară așa: partea de tonus și reactivitate a copilului, felul în care se oxigenează, felul în care se rozează – în momentul în care respiră eficient, culoarea pielii, care în mod normal este albăstruie la naștere, începe să se transforme către roz; felul în care sunt eficiente respirațiile adaugă niște puncte la scopul Apgar. La un minut de la naștere, se acordă o notă. 10 sau 9 înseamnă o adaptare perfectă a copilului la viața extrauterină. Probleme încep să apară în momentul în care, la un minut, copilul nu prezintă respirații, nu are tonus normal, începe să aibă nevoie de ajutor din partea neonatologului pentru a-și dobândi funcțiile acestea și atunci, într-adevăr, încep să se scadă puncte din scorul Apgar. Pe măsură ce copilul reacționează la manevrele pe care primește, dacă scorul Apgar este sub 8 la un minut, el se măsoară din nou la 5 minute, la 10 minute sau la 20 de minute, în cazul în care există probleme destul de severe. 

Olimpia Melinte: Știu că icterul este o problemă des întâlnită și mămicile se sperie… poate ne lămuriți, să nu mai intrăm în panică.

Dr. Alina Ilici: Icterul, în mod normal, nu este o problemă după naștere. Este un fenomen fiziologic care se întâmplă tuturor nou-născuților. Există situații destul de puține în care acest icter nu este fiziologic, ci patologic și abia acele tipuri de icter ar necesita tratament. În mod normal, icterul nu se vindecă. Ca orice fenomen fiziologic, se instalează la 2-3 zile de la naștere și poate să fie prezent o perioadă de timp care, la copiii alăptați, poate să meargă până la o lună și jumătate, două luni. 99% dintre copii fac icterul fiziologic, care nu necesită tratament. 

Olimpia Melinte: Să discutăm un pic și despre screening-urile care se fac în Spitalul Băneasa. 

Dr. Alina Ilici: Există mai multe screening-uri pe care le avem la dispoziție în momentul ăsta. Este vorba despre un screening metabolic extins, care cuprinde destul de multe boli de metabolism. Apoi avem screening-ul audiologic, care ne testează auzul. Acestea sunt screening-uri care în mod normal ar trebui cumva efectuate de marea majoritate a nou-născuților pentru că nici hipoacuzia și nici bolilele de metabolism nu au simptomatologie, deci nu putem să le identificăm din momentul nașterii sau poate nici din primele luni de zile. O parte din ele au tratament, dar trebuie diagnosticate în perioada neonatală. Ideal este ca tratamentul să fie început înainte de apariția simptomelor, pentru că în momentul în care apar simptomele, din păcate, sunt boli care lasă sechele pe termen lung.

Și, de cele mai multe ori, simptologia care apare este de gen retard, convulsii, adică sunt lucruri care sunt extrem de importante și debilitante în timp și atunci, printr-o analiză simplă, care înseamnă două picături de sânge de la bebeluș, putem să excludem sau să începem să tratăm. În afară de aceste două screening-uri, avem la dispoziție câteva screening-uri genetice, pe care părinții le solicită din ce în ce mai mult în ultima perioadă, unul fiind pentru amiotrofie spinală. Sunt forme de amiotrofie care nu se manifestă de la naștere și le putem descoperi în timp, iar pe termen lung sunt debilitante. 

Există screening-uri de microdeleții – sunt copii care au anumite particularități la naștere, pe care nu le încadrezi neapărat într-un sindrom cunoscut, și la care există niște modificări  în AND, de care știi că poate să-ți pună probleme pe termen lung. Pot fi probleme motorii, probleme de cogniție, probleme care pot fi cumva rezolva sau stăpânite. E important să știi de ele și să le corectezi din timp. Pentru că nou-născutul – sugarul, în general – are o capacitate spectaculoasă de a recupera partea neurologică.

Olimpia Melinte: Haideți să vorbim un pic și despre copiii născuți prematur… care sunt șansele pentru ei și cum se pot reface aici, în spital?

Dr. Alina Ilici: Recuperarea la un prematur durează niște ani de zile. Noi, în spital, îi salvăm, în primul rând. În funcție de vârsta de gestație și patologie, ei pun probleme destul de serioase în a-i salva și în a-i ajuta să aibă cât mai puține sechele pe termen lung. Lucrurile au evoluat spectaculos în ultimii ani și, în momentul ăsta, salvăm copii la vârste de gestație la care nici nu ne imaginam acum câțiva ani de zile. 

Olimpia Melinte: Când se văd, din nou, cu neonatologul și de ce consultații au nevoie?

Dr. Alina Ilici: În mod normal, un copil născut la termen, care pleacă acasă, se poate vedea direct cu pediatrul. Cu neonatologul ar trebui să se vadă copii care pleacă din terapie intensive, copiii cu probleme specifice perioadei neonatale sau pe care-i chemăm noi pentru că vrem să mai urmărim anumite lucruri. Noi, ca neonatologici, suntem puțini ca număr și atunci ar fi imposibil să acoperim o primă vizită la toți copiii în maternitate. În mare majoritate, sunt direcționați direct către pediatrie. 

Olimpia Melinte: O întrebare din partea mămicilor care ne urmăresc… Când scoatem prima dată bebelușul la aer?

Dr. Alina Ilici: Dacă scăpăm de părerea bunicilor, cât se poate de repede. Într-adevăr, iarna, când sunt temperaturi negative, n-o să putem să ieșim de la trei-patru zile de viață, așa că putem să amânăm un pic momentul. Ieșirea afară se face treptat, de la câteva minute, jumătate de oră, o oră, în ideea ca bebelușul să se adapteze la temperatura de afară. În afară de iarnă, nu există niciun motiv să nu putem să scoatem copilul afară. 

Olimpia Melinte: O altă mămică întreabă așa: ce părere aveți despre decalotare? Unii medici o recomandă, alții – nu.

Dr. Alina Ilici: Părerile sunt împărțite, eu cred și recomand să facem toaleta locală. Într-adevăr, nu se mai recomandă decalotarea de rutină, în niciun caz la vârste fragede. Dar există și reversal medaliei. Dacă nu umblăm acolo, există riscul ca, în timp, să se acumuleze ceva mizerie, să apară infecții. Deci eu cred că trebuie găsită o cale de mijloc, în așa fel încât decalotarea să se poată face acasă, de către părinți, dar treptat și în timp, fără să apelăm neapărat la ajutorul unui chirurg, cu excepția cazurilor în care apar infecții urinare sau alte probleme.  

Olimpia Melinte: Nu am cum să nu abordez subiectul legat de coronavirus… Cum îi păzim pe bebeluși? Sunt afectați?

Dr. Alina Ilici: Ar trebui să fim cât se poate de precauți… Nu am găsit foarte multe informații pe parte asta, de nou-născuți și de sugari. S-a considerat că sunt destul de puțin afectați copiii, în general. Acum, în ultima perioadă, avem din ce în ce mai multe mămici care nasc și care au fost covid-pozitive în sarcină. Ei ar trebui, teoretic, să fie protejați de anticorpii mamei, dar nici aici nu știm foarte multe. Am avut cazuri de copii care au fost infectați acasă, de familie, și care pot să aibă o evoluție bună sau mai puțin bună. Din păcate, am avut inclusive pneumonii cu covid, la copii până într-o lună de zile, și care evoluează destul de greu. Teoretic, nu sunt sechele pe termen lung. Ideal, mai ales că nu există tratamente eficace, este să-i ferim. Cât mai puține vizite… cel mai bine este să renunțăm la vizitele în casă, pentru că transmiterea să face mai ales în spațiile închise. Cât se poate, trebuie să-i ferim, iar în ,momentul în care apare cea mai mică simptomatologie, e bine să nu ne ferim să testăm. E important să diagnosticăm la timp.

Articol realizat în parteneriat cu Regina Maria.