ß
Mâncărimea de piele este o senzație aparent banală, dar care poate ascunde și alte cauze decât cele binecunoscute, cum ar putea fi praful sau o simplă alergie.
În plus, pruritul poate fi generat atât de o boală internă, de afecțiuni dermatologice, cât și de o dermatită sau de o condiție psihică. Anxietatea, de pildă, poate fi vinovată de senzația incontrolabilă de a te scărpina aproape neîncetat. Totusi, lucrurile pot funcționa și invers, în sensul că însăși mâncărimea de piele, ale cărei cauze nu sunt tratate, poate duce la o formă de anxietate. Este, așadar, foarte important de stabilit dacă mâncărimea resimțită este sau nu conectată în vreun fel cu starea proastă pe care o experimentezi.
Dacă vrei să afli mai multe despre prurit, despre cum poți deosebi o banală mâncărime de o cauză mai gravă a senzației asupra pielii, dar și cum să scapi de mâncărimile de piele, te invităm să citești acest material.
Poți simți nevoia acută de a te scărpina local sau pe tot corpul, iar de această senzație care poate deveni frustrantă pot fi de vină mai multe cauze. Iată doar câteva dintre acestea:
Dacă te confrunți de multă vreme cu mâncărimi ale pielii și nu reușești să le stăpânești cu nimic, nu mai întârzia vizita la medic. În spatele unui prurit se pot ascunde o serie de afecțiuni serioase, precum:
O mâncărime a pielii poate fi, de fapt, de patru feluri - pruriceptivă, neuropatică, neurogenă sau psihogenă.
Prima dintre ele se declanșează, de obicei, din cauza agenților găsiți în saliva insectelor, care provoacă mâncărime. De obicei, mâncărimea pruriceptivă este cauzată de activarea nervilor.
Mâncărimea neuropatică rezultă din leziuni ale nervilor, cum sunt cele cauzate de boala Zona Zoster. Pruritul neurogen apare în urma unor tulburări, precum cele hepatice, și apare ca răspuns al sistemului nervos central.
Nu în ultimul rând, mâncărimile psihogene sunt rezultatul unor tulburări mentale și apar în absența unui stimul real. Pacienții cu tulburare de somatizare sau tulburare obsesiv-compulsivă (OCD) pot suferi de mâncărime psihogenă.
Deși această clasificare poate ajuta la identificarea mâncărimii, diviziunea dintre ele nu este atât de clară și un anumit tip de mâncărime poate fi legată de un altul. De asemenea, un prurit poate provoca o mâncărime secundară, de exemplu, mâncărimea neurogenă poate provoca afecțiuni secundare, cum ar fi pielea uscată, care va duce la mâncărime pruriceptivă.
Tocmai de aceea, e important să primești diagnosticul exact al unui medic specialist.
Mâncărimile de piele pot fi domolite prin câteva metode extrem de simple, pe care le poți încerca acasă. Iată ce ai de făcut:
Pentru a afla mai multe despre acest subiect, te invităm să citești și materialul foarte informativ al celor de la Laroche Posay, Mâncărimi de piele sau prurit: manifestări, cauze și remedii.