ß
Creativitatea este un proces de învățare de la care nu s-au abătut nici femeile. De-a lungul timpului, scriitoarele și-au câștigat locul cuvenit în literatură și au demonstrat capacități imaginative deopotrivă egale cu ale bărbaților, iar, uneori, chiar i-au depășit pe aceștia.
Pentru că alegerea scriitorilor care merită citiți se poate dovedi dificilă, mai ales în era digitală în care suntem expuși la nenumărate distracții, am ales să va scutim de căutări interminabile și să vă recomandăm cinci scriitoare foarte aclamate la nivel național, ce oferă o perspectivă unică și o naturalețe aparte în operele lor.
• Ruxandra Cesereanu
Începem astfel cu Ruxandra Cesereanu, autoarea romanului Un singur cer deasupra lor. Născută în Cluj Napoca, într-o familie erudită, tatăl fiind scriitor și mama profesoară, Ruxandra a studiat filologia la Universitatea Babeș - Bolyai pe care a terminat-o în 1985 cu o lucrare intitulată Moartea, visual şi somnul în opera lui Eminescu. Repartizată conform sistemului comunist, Ruxandra a predat literatura în Bistrița-Năsăud și în Avrig în 1988. După revoluție, Ruxandra a devenit editor la Ecranul, o revistă despre film și artă cinematografică. În 1997 a primit titlul de doctor cu lucrarea Infernul concentraţionar reflectat în conştiinţa românească. În urma acestui doctorat, Ruxandrei i s-au deschis mai multe porți fiind finanțată să studieze un an în America, iar ulterior doi ani în Franța. Pe lângă activitatea de scriitoare, autoarea s-a dovedit un bun producător de documentare și emisiuni cu tematică culturală.
Paul Cernat a numit-o una dintre cele mai creative autoare din România postcomunistă, datorită numărului impresionant de poezii, opere și proză cu care a contribuit la dezvoltarea patrimoniului cultural român. În 2002, Ruxandra publica Tricephalos, un roman ce tratează golul rutinei moderne și impactul asupra sexualității pe care însăși autoarea susține că le-a experimentat atât pe plan profesional cât și personal. Târgul Cărții o recomandă pe Ruxandra Cesereanu ca un autor contemporan ce merită parcurs și înțeles, pentru creativitatea de care dă dovadă în prozele și poeziile sale.
• Julia Kalman
Autoarea romanului Antimemoriile unei muze, Julia Kalman s-a născut pe 29 mai într-o familie multiculturală și a păstrat vie pasiunea pentru scris de la o vârstă fragedă. În romanul menționat mai sus, Julia folosește simțul său înnăscut, de bun observator, pe care îl cuplează cu o notă de ambiguitate pentru a contura imaginea creatoare. Anti-eroina Regreta, din carte, face parte dintr-o familie pe care nu o înțelege și pe ai cărei membri îi consideră de multe ori inferiori: de la mama sa, care nu suporta cuvintele pe care nu le înțelegea, acestea transformând-o într-o versiune mai agresivă decât normalul, și de la un tată care nu vrea să audă adevărul, până la prietenul universal, Dan, personajul principal care se confruntă cu multe dileme existențiale de natură afectivă și relațională. Construind acest roman simbolist, Julia Kalman a demonstrat adevărate aptitudine creative menite să fie respectate și îndrăgite de un public larg.
• Corina Sabău
O altă autoare îndrăgită de publicul larg este Corina Sabău, absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității București. Autoarea a debutat cu romanul Blocul 29, apartamentul 1, ce i-a adus acesteia nenumărate premii și distincții naționale și internaționale. Născută în 1975, la Câmpulung Muscel, Corina s-a dovedit o maestră în prezentarea unor situații ficționale menite să stârnească reacții emoționale, mai ales că a scris împreună cu Radu Jude și scenariul pentru filmul Toată lumea din familia noastră. Aceasta contribuție i-a adus un premiu în cadrul Festivalului de Film de la Zagreb, Luxembourg. De asemenea, a primit premiul pentru cel mai bun film românesc în cadrul TIFF (Festivalul Internațional de Film Transilvania). Dragostea, chiar ea, este o poveste despre noi începuturi și despre puterea dragostei de a rezolva cele mai adânci răni provocate de viață.
• Lavinia Braniște
Născută în 1983 în Brăila, Lavinia Braniște, autoarea celebrului roman Interior Zero, demonstrează o forță aparte în viziunea sa narativă. Scrisă într-un limbaj colocvial ce nu se dezice de trăiri interioare și exterioare puternice, cartea spune adevăruri mai puțin știute despre lumea femeilor tinere, singure și captive în mecanismele de validare ale societății. Romanul tratează lumea trădărilor de zi cu zi, a formelor de acomodare și a strategiilor de evadare din societatea care o alienează pe protagonistă. Volumul este foarte bine conturat, și autoarea nu se dezice de la portretizarea corectă a societății moderne, ce uneori ne lasă un gust amar.
• Cecilia Ștefănescu
Prozatoarea română Cecilia Ștefănescu s-a născut în București în vara anului 1975. Cel mai probabil cunoscută pentru romanul Legături bolnăvicioase ce a și fost ecranizat, Cecilia este o autoare care merită interesul nostru. Cu volumul Intrarea Soarelui, Cecilia redă într-o notă filozofică răspunsurile la întrebările ce ne macină tinerețea. Construit pe baza memoriilor, romanul atacă sistematic prejudecăți și înlocuiește credințele limitative cu răspunsuri ample și pertinente la variile probleme pe care personajul principal le rezolvă pe parcursul cărții.
Autoarele contemporane dovedesc nenumărate aptitudini și abilități cu ajutorul cărora ne fascinează prin intermediul istoriile relatate sau imaginate în universurile prezentate în operele lor. Târgul Cărții ți-a prezentat o scurtă selecție de autoare ce merită citite acum și urmărite în viitor pentru talentul lor impresionant.
Gallery