(P) Descoperă o lume nouă cu cele mai bune materiale textile și prosoape de baie!

Redacția Redacția

Actualizat 29. 6. 2020

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Poate nu te-ai gândit niciodată, însă trăim înconjurați de țesături. Încă de la naștere și pe tot parcursul vieții, relația ființei umane cu sine și cu alte ființe umane se dezvoltă și se definește prin țesăturile purtate sau folosite pentru activitățile sale proprii, sociale, științifice și chiar militare.

Țesăturile nu sunt toate la fel. Acestea diferă în ceea ce privește caracteristicile de fabricație (cum ar fi tipul de fibră utilizată, prelucrarea, greutatea, vopsirea sau finisarea) și în ceea ce privește performanțele (cum ar fi capacitatea de a respinge umiditatea, de a termoregla corpul sau de a rezistă în medii ostile). În plus, la nivel perceptual, țesăturile pot transmite în mod inconștient o caracteristică specifică care le definește: purtarea mătăsii sau a catifelei, de exemplu, ne poate face să ne simțim „prețioși”, ori purtarea unei cămăși albe de bumbac ne poate face să ne simțim „puri” și așa mai departe.

Cu toate acestea, există aspecte sociale, culturale, religioase, economice, politice și militare strâns legate de țesături și care au scris istoria și realizările omului, și ar putea modela viitorul. Cu alte cuvinte, țesăturile reprezintă o întreagă lume, pe care ar trebui să o descoperim și să o privim cu alți ochi. Atunci când atingem o pânză sau un prosop, putem să ne gândim că în spatele ei stă o întreagă istorie și o muncă titanică, pentru ca noi să ne bucurăm de moliciunea sau culoarea produsului respectiv. O astfel de lume poate fi descoperită la Sabaev, care comercializează materiale textile si prosoape de baie, de calitate, ideale pentru mediul casnic, dar și pentru pensiuni și hoteluri. Achiziționând țesăturile de la Sabaev, vom înțelege de ce țesăturile și componentele lor au devenit metafora fizică a vieții umane, în cea mai profundă formă a ei.

Istoria țesăturilor este veche, foarte veche. Primele țesături cunoscute, fabricate cu fibre de in, datează de acum 34.000 de ani! Țesăturile au fost primul și adevăratul mijloc de supraviețuire al strămoșilor noștri. Chiar înainte de a avea arme, produsele textile ofereau în primul rând confortul căldurii și adăpostului. Dacă munca de însămânțare și cultivare a fibrelor a fost întotdeauna prerogativa bărbaților, țesutul și producția textilă au fost întotdeauna o practică feminină, pe care milioane de femei au desfășurat-o manual de-a lungul istoriei, până la apariția unor țesătorii mecanice în  timpul Revoluției Industriale. Confucius spunea, în ideile sale de îndoctrinare patriarhală că țesutul mătăsii, împreună cu arta broderiei, era printre puținele practici cu care femeile și-au arătat contribuția activă în societate.

Textilele au fost, de asemenea, domeniul pe care s-a exprimat imediat una dintre principalele calități ale naturii umane: creativitatea. Spre deosebire de ceea ce ne-am putea imagina, rezultă că, în cele mai vechi timpuri, talentul, competența și ambiția predominau deja în crearea țesăturilor fine și complexe.

Nevoia de a arată un statut și de diferențiere socială a trecut întotdeauna prin fibre și țesături. De la faraonii Egiptului Antic care, înainte de a fi depuși în mormintele lor, erau mumificati prin aplicarea elaborată a multor straturi de in, până la împărații chinezi din secolul al VI-lea care utilizau mătasea doar într-o anumită nuanță de galben, foarte greu de obținut. Stratificările sociale și diferențele de clasă au fost întotdeauna codificate prin îmbrăcăminte și reglementate prin legi, aplicate din China Antică până în Roma clasică, în Europa Medievală și în perioadele ulterioare.

Ambiția l-a determinat întotdeauna pe om să încerce misiuni extreme și să se împingă dincolo de limitele sale. Și de fiecare dată, hainele purtate au fost decisive pentru supraviețuire în astfel de condiții adverse. La începutul secolului al XX-lea, de exemplu, expedițiile pentru cucerirea Everestului au fost abordate în diferite moduri din punct de vedere al îmbrăcămintei. În timp ce norvegienii conduși de Amundsen purtau straturi de blanuri (calde, dar foarte grele și voluminoase), britanicii mai sportivi purtau haine din lână și mănuși lungi tricotate. Însă lenjeria era de bumbac, care odată înmuiată în transpirație, îngheța la contactul cu pielea, cu consecințe adesea letale. Descoperirea materialului potrivit pentru a fi purtat în acest tip de expediții a implicat multe eșecuri înainte de a găsi țesături performante care asigurau confort, respirabilitate, elasticitate, căldură, rezistență la schimbări bruște, la vânt, umiditate și gheață. Inovația tehnologică a făcut posibilă crearea fibrelor care nu se pot prelucra în mod natural (vâscoză, poliester, kevlar, lycra, pentru a numi câteva), în ultimul secol, pentru a servi nu numai în misiuni extreme, ci și în viața de zi cu zi a oamenilor.

Universul textilelor este vast și fiecare țesătură în parte are importanța ei. Nu am putea trăi fără hainele și lenjeria noastră, nu ne-am simți confortabil fără cearceafuri și fețe de pernă sau baia nu ar mai fi la fel dacă nu am avea prosoapele pufoase în care să ne invaluim corpul după ce ne spălăm.

Desigur, și textilele sunt bune sau mai puțin bune, calitatea lor fiind extrem de importantă. Există materiale care în contact cu corpul pot provoca alergii, există materiale care după câteva utilizări se vor rupe sau vor avea un aspect uzat. Există însă și textile care sunt plăcute pe corp și rezistă mult timp. Acestea sunt țesăturile și prosoapele de la Sabaev. Cunoașterea istoriei țesăturilor care sunt folosite pentru confecționarea diferitelor produse, a originii și a caracteristicilor tehnice, poate fi utilă și în ghidarea alegerilor noastre. Atunci când cumpărăm un prosop sau un metraj, trebuie să acordăm atenție fibrelor textile din care este confecționat acel produs. Această informație este fundamentală din mai multe puncte de vedere: este important să știm ce purtăm și ce folosim pentru a ne simți cu adevărat bine.