(P) Modalităţi sănătoase de a-ţi fortifica sistemul imunitar

Redacția Redacția

Actualizat 5. 6. 2020

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Sistemul imunitar este principalul responsabil de menţinerea sănătăţii întregului organism. El reprezintă un ansamblu de structuri, mecanisme şi interacţiuni complexe cu rol în apărarea organismului de agenţii patogeni, precum: virusuri, bacterii, paraziţi şi toxine, prin formarea anticorpilor.

De obicei, schimbările de temperatură, umezeala scad eficacitatea mecanismelor de apărare a organismului. Însă acum, în pandemie, mai mult ca niciodată ne preocupă sănătatea noastră şi a familiei şi căutăm noi metode prin care să ne creştem imunitatea. 

Tipurile de imunitate

Imunitatea este două tipuri: naturală sau înnăscută şi dobândită. Cea cu care ne naştem nu se modifică odată cu trecerea timpului, însă nu este capabilă să ofere protecţie organismului pe termen lung. Imunitatea înnăscută ne apără organismul de agresori prin intermediul barierelor: 

• mecanice (piele şi mucoase) 
• chimice (secreţiile glandelor sudoripare şi sebacee, mucus, salivă şi suc gastric) 
• celulare (celulele cu proprietăţi fagocitare)

Imunitatea dobândită sau specifică se face controlat, prin expunerea la anumite virusuri. Aceasta apare ca urmare a unui răspuns imun, după ce organismul a intrat în contact cu agentul patogen şi dezvoltă anticorpi. Vaccinarea sau serumizarea sunt două metode de astfel de imunizare.

Testarea imunităţii

Testarea imunităţii se face la recomandarea medicului, tipurile de analize fiind de sânge, hemoleucograma şi imunograma. Hemoleucograma permite identificarea numărului şi procentul leucocitelor, macrofagelor şi fagocitelor, iar imunograma evaluează anticorpii pe care aceste celule le produc – imunoglobulinele (Ig).

În practica medicală, diagnosticul pus în caz de scădere a sistemului imunitar este cel de imunodeficiență sau răspuns imunitar alterat, care poate fi determinat de:

• stres
• infecţii bacteriene sau virale
• medicamente
• alcool, fumat
• colesterol crescut (alimentaţie bogată în zaharuri, carbohidraţi şi grăsimi)
• oboseală, somn puţin
• îmbătrânire
• Întărirea sistemului imunitar

Sistemul imunitar poate fi întărit prin alegerile aparent banale pe care le facem zilnic: 

• alimentaţie echilibrată, bogată în consumul de legume, fructe (în special al celor cu un conţinut scăzut de fructoză precum citricile şi fructele de pădure) şi proteine (în special cele din carne); 
• odihnă (şapte-opt ore de somn pe noapte); 
• reducerea stresului (cu ajutorul hidrotoxirolului, vitaminei B2, zincului şi cuprului); 
• sport (cel puţin 30 de minute pe zi); 
• medicaţie recomandată de medic pentru eliminarea infecţiilor şi administrarea suplimentelor pentru imunitate. 

Stilul de viață sănătos, bazat pe un astfel de regim alimentar, hidratare corespunzătoare, cu mișcare fizică în fiecare zi și odihnă suficientă asigură un sistem imunitar puternic, care va face față agenților patogeni ce pun în pericol sănătatea. 

Ce se întâmplă dacă avem imunitatea scăzută

Este foarte important să nu avem imunitatea scăzută, pentru că astfel putem deveni vulnerabili în faţa infecţiilor, pot apărea inflamaţii, se pot dezvolta tumori şi alte probleme grave de sănătate. În contextul actual, putem fi mai predispuşi la infecţia cu COVID-19, crescând, astfel, şi riscul de apariţie a complicaţiilor.

De obicei, imunitatea scăzută în mod dramatic apare din cauza unor boli precum SIDA sau cancerul ori în caz de tratament medicamentos agresiv precum chimioterapia. 

Ce sunt bolile autoimune

Există însă persoane cu imunitate exagerată. Din păcate, celulele sistemului imun atacă propriul țesut, sănătos, ca pe ceva ce îl consideră o amenințare, lucru care duce la inflamații, degradarea articulațiilor, a nervilor, mușchilor, pielii sau altor părți ale corpului. 

Artrita reumatoidă, spondilita anchilozantă, diabetul de tip 1, scleroza multiplă, lupusul, boala Addison, boala Hashimoto, psoriazisul, Mistenia Gravis sau vasculita sunt afecțiunile cunoscute sub denumirea de boli autoimune. În majoritatea cazurilor, ele pot apărea din cauze genetice.

Citește alte articole dedicate stării de bine a organismului pe FarmaciaTa.ro