În ultimele cinci luni, de la apariția coronaviruslui, cercetătorii au studiat îndelung fenomenul pentru a putea găsi astfel soluția care poate opri pandemia.
Pandemia de coronavirus a provocat, de-a lungul celor cinci luni de la apariție, o mulțime de probleme asupra umanității. În doar câteva luni a declanșat izolarea în multe țări și a afectat peste 100.000 de persoane.
Dacă până în urmă cu cinci luni, Sars-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, a fost organism necunoscut științei, astăzi este subiectul principal de studiu al cercetătorilor.
Iată, mai jos, câteva întrebări care reflectă ce știu oamenii de știință până în momentul de față despre coronavirus.
Cercetătorii au descoperit că virusul Sars-CoV-2 provine aproape sigur din lilieci: "Acest virus, probabil, a sărit dintr-un liliac în alt animal, iar celălalt animal s-a aflat probabil lângă un om. Așadar, dacă acel animal sălbatic poartă un virus preluat de la liliac și interacționam cu el, există șanse ca virusul să se transmită la omul care se ocupa de animal", spune profesorul virusolog Edward Edward Holmes de la Universitatea Sydney, potrivit The Guradian.
Particulele purtătoare de virus sunt inhalate de alte persoane și intră în contact cu celulele care acoperă gâtul și laringele. Aceste celule au un număr mare de receptori - cunoscuți ca receptori Ace-2 - pe suprafețele lor. (Receptorii celulari joacă un rol cheie în transmiterea substanțelor chimice în celule și în declanșarea semnalelor între celule.)
Odată ajuns în interior, acel ARN se introduce în propriul aparat de replicare a celulei și face mai multe copii ale virusului. Acestea izbucnesc din celulă și infecția se răspândește. Anticorpii generați de sistemul imunitar al organismului vizează în cele din urmă virusul și, în cele mai multe cazuri, stopează progresul acestuia.
O infecție cu COVID-19 este în general ușoară. Mulți oameni nici nu știu că sunt infectați, prin urmare, continuă să-și facă activitățile normale și riscă să-i contamineze pe cei din jur, fără să știe, spune profesorul Jonathan Ball de la Univeritatea Nottingham.
Din păcate, există și cazuri de deces cauzate de către acest virus. Acest lucru se întâmplă când virusul continuă prin tractul respirator și infectează plămânii, care sunt bogați în celule cu receptori Ace-2. Multe dintre aceste celule sunt distruse, iar plămânii devin aglomerati cu bucăți de celule infectate. În aceste cazuri, pacienții necesită tratament în terapie intensivă.
În cazuri și mai severe, sistemul imunitar al unei persoane devine suprasolicitat și atrage celule către plămâni că să atace virusul, ceea ce duce la inflamare. Acest proces poate scapa de sub control, iar inflamarea se înrăutățește.
Doctorii care examinează pacietii care se recuperează dintr-o infecție Covid-19 descoperă un grad ridicat de anticorpi neutralizatori în sângele lor. Acești anticorpi sunt produși de sistemul imunitar și învelesc un virus în puncte specifice, blocându-i abilitatea de a intra în celule.
Este clar că răspunsurile imune sunt montate împotriva Covid-19 la persoanele infectate. Anticorpii creați prin acest răspuns vor oferi protecție împotriva viitoarelor infecții, dar trebuie să remarcăm că este puțin probabil ca această protecție să fie pe viață, spune medicul virusolog Mike Skinner de la Imperial College London.
Mai degrabă, majoritatea virusologilor înclină să creadă că imunitatea la Covid-19 va dura doar pentru un an sau doi.
Vineri, 10 aprilie, jurnalul Nature relata că au fost lansate în lume 78 de proiecte pentru descoperirea unui vaccin, cu alte 37 în stadiu de dezvoltate. Printre proiectele care sunt în desfășurare se numără un program de vaccin care este în prima faza de testări la Universitatea Oxford., alte două la companii americane în domeniul biotehnologiei și încă trei la grupuri științifice Chineze. Mulți alți dezvoltatori de vaccinurile susțin că intenționează să înceapă testarea pe oameni în acest an.
Această mobilizare remarcabilă redă speranța că un vaccin împotriva Covid-19 ar putea fi dezvoltat într-un timp destul de scurt. Pe de altă parte, vaccinurile necesită studii de siguranță și eficacitate de mare anvergură.
Anumiți oameni de știință au propus o modalitate de a accelera procesul - și anume de a-i expune în mod deliberat pe voluntari la virus pentru a determina eficacitatea virusului: "Această metodă nu este fără riscuri, dar are potențialul de a grăbi testarea de vacinuri cu multe luni" spune Nir Eyal, profesor de Bioetică la Universitatea Rutgers.
"Voluntarii vor trebui să fie tineri și sănătoși, accentuează el. Sănătatea lor va fi atent monitorizată și vor avea acess la terapie intensivă și orice medicamente disponibile". Rezultatul ar putea fi un vaccin care va salva milioane de vieți prin faptul că va fi pregătit pentru utilizare într-un timp mult mai scurt decât un vaccin care ar fi trecut prin testele standard din faza 3.
Sursa: The Guradian
Sursa foto: Shutterstock
Vezi și: Viata bate vlogul - sez. 2, episodul 3: Dupa ce a apărut la braţ cu un alt bărbat, unii români i-au dorit moartea