Cele mai mari dezinformări despre coronavirus care circulă în mediul online. Nu fi părtaș la ele!

Redacția Redacția

Actualizat 10. 4. 2020

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Pandemia de coronavirus a creat neliniște la nivel planetar, însă mare parte din această stare de tulburare se datorează dezinformărilor care circulă cu ușurință în mediul online.

Chiar dacă nu vă place asta, jurnaliștii nu sunt singurii care contribuie la răspândirea de informații false, eronate sau tendențioase. În această perioadă nesigură, orice om cu acees la internet și la rețelele sociale se poate trasforma într-un generator de știri false. 

Presa adoptă adesea un comportament similar, deși are o sumedenie de instrumente pentru a testa veridicitatea informațiilor în posesia cărora intră. Fără a le exclude pe celelalte, menționez câteva: verificarea surselor (inclusiv cu ajutorul unor unelte Google precum Who is, DNS History, Wayback Machine, Link Explorer), încrucișarea surselor, verificarea fotografiilor (inclusiv prin Google Images Search, EXIF Data, InVid), verificarea video-urilor (care pot fi realizate cu alt scop, într-un alt colț de lume, cu mulți ani în urmă). 

Aceste instrumente sunt utilizate de jurnaliști din toată lumea (nu de toți) pentru a filtra multitudinea de informații care circulă în mediul online, nu doar în vremuri de criză. Vă propun mai jos o listă cu unele dintre cele mai mari dezinformări despre pandemia de coronavirus care s-au rostogolit în mediul online, și cu ajutorul presei, și cu largul concurs al consumatorilor de media.

Fotografia cu sicrie din Italia

O fotografie care înfățișa sute de sicrie, așezate pe jos într-o hală imensă, a fost distribuită masiv în toată lumea începând cu 24 martie 2020. Postată pe un cont de Facebook din Indonezia, imaginea a fost însoțită de un mesaj care făcea trimitere la victimele Covid-19 din Italia.

Imaginea a înduioșat sute de oameni, care au distribuit-o masiv, fără să-i conteste autenticitatea. În realitate, poza era realizată în 2009 și înfățișa victimele cutremurului din orașul italian L’Aquila. 

Postarea falsă (stânga). Fotografia originală (dreapta)

Înșelătoria a fost descoperită de jurnaliștii de la AFP, care au creat pagina AFP Fact Check, unde postează mituri demontate și știri verificate.

Scrisoarea pe care Bill Gates n-a scris-o

O scrisoare deschisă, atribuită miliardarului Bill Gates, a fost distribuită pe Facebook, Weibo (rețea socială din China) și Twitter. Documentul, scris în limba chineză, a ajuns în mediul online la data de 25 martie și conținea informații și exprimări care l-au pus pe Gates într-o situație nefavorabilă. Epistola pretindea că Bill Gates a declarat că „noul coronvirus nu este un dezastru, ci un mare corector”.

Filantropul a negat veridicitatea scrisorii atribuite lui și a făcut precizările de rigoare inclusiv pe contul său de Weibo. În acest timp, mesajul atribuit lui a fost publicat inclusiv de ziarul britanic The Sun. Reprezentanții publicației au retras scrisoarea de pe site după ce au sesizat că au fost duși în eroare. Însă, documentul se mai găsește încă pe acest site. Și, probabil, nu e singurul.

Cadavrele din New York erau din altă parte

Un filmuleț tulburător circulă și acum în mediul online, dar își are originea la sfârșitul lunii martie, în Ecuador. Persoana care a provocat toată isteria în mediul online a pretins că sute de cadavre de americani zac pe podele într-un spital din New York. Postarea s-a rostogolit în mediul online – Twitter, Facebook, Instagram, YouTube – și de fiecare dată cei care au dat mai departe au venit cu versiunea lor de poveste și cu un alt nume de spital.

Povestea nu este adevărată, însă pentru a demonstra că e o dezinformare, jurnaliștii de la AFP au analizat cu atenție sacii negri în care zăceau trupurile neînsuflețite. Așa au reușit să identifice un nume pe unul dintre ei, nume pe care l-au căutat pe Google. 

Și l-au găsit, în Ecuador, pe un necrolog publicat pe Facebook, la 21 martie 2020, în orașul Guayaquil, provincia Guayas.

Persoana decedată fusese agent imobiliar, lucru pe care jurnaliștii l-au aflat sunând la agenția la care lucrase. Reprezentanții companiei au fost cei care au postat necrologul pentru a-și lua rămas bun de la colegul lor și pentru a transmite condoleanțe familiei.

Într-un final, jurnaliștii au aflat că imaginile sunt reale, însă au fost realizate în interiorul spitalului Los Ceibos, din Guayaquil. Acest lucru a fost confirmat chiar de managerii unității medicale. Asta, da anchetă jurnalistică!

Adolescentul ucis de două ori 

Pe 1 aprilie a început să circule pe internet fotografia unui băiat de 13 ani din Brixton, Marea Britanie, despre care se spunea că este cea mai tânără victimă a infecției cu coronavirus din UK. Postarea, realizată pe contul CoronaVirus Update, dezvăluia și identitatea adolescentului, un băiat de origine musulmană. Mai mult, se specifica și că poza a fost publicată cu acordul familiei.

În realitate, băiatul la care face referire postarea a murit în 2017, în Irlanda. Deci, nu are nicio legătură cu pandemia de coronavirus.

False interdicții de înhumare în Pakistan

Un anunț atribuit Semilunii Roșii din Pakistan a provocat un val imens de mânie în mediul online. O postare de Facebook, care a fost distribuită de peste 16.000 de ori începând cu 25 martie 2020, arăta că organizația umanitară și Departamentul pentru Sănătate din Pakistan au interzis ceremoniile religioase și de înmormântare în cazul persoanelor decedate în izolare, din cauza Covid-19.

La o zi după acest tsunami de informații false, Semiluna Roșie din Pakistan a ieșit public și a negat veridicitatea anunțului.

Mai multe știri verificate găsiți pe pagina AFP Fact Check.

În general, oamenii de presă știu că o informație are mai mari șanse să fie neadevărată cu cât este mai spectaculoasă. Plecând de la acest adevăr deja demonstrat, vă invit să tratați cu mai multă reticență știrile senzaționale, mai ales în această perioadă.

Fotografii: Shutterstock/Getty Images

Vezi și VIDEO: În curtea Spitalului Elias va fi ridicat un spital modular pentru pacienții cu coronavirus