Citeste mai mult despre:
Divertisment-Utile,
Simina Mistreanu este o jurnalistă din România, stabilită de peste cinci ani în Beijing, China și a resimțit, încă de la început, criza provocată de coronavirus în țara de unde a început pandemia.
Pentru
Forbes, unde Simina Mistreanu este Senior Contributor, jurnalista a făcut o scurtă analiză a ultimelor luni petrecute în China și a povestit cum cetățenii țării au trecut, de la începutul lui ianuarie 2020, prin diferite stadii: de la incertitudine la furie, de la furie la reziliență, de la reziliență la speranță. Materialul, intitulat “Beijing a învins coronavirusul. Cum e să trăiești două luni într-un oraș-fantomă”, e prezentat cum a început totul, cum au evoluat lucrurile și ce a ajutat China să depășească punctul critic al pandemiei.
Începutul
Lucrurile s-au precipitat în Beijing în a treia săptămână din ianuarie, în preajma Anului Nou Chinezesc. Cu toate acestea, inițial se credea că guvernul va lua suficiente măsuri cât să blocheze răspândirea virusului. Brusc însă, autoritățile au anunțat intrarea provinciei Wuhan în carantină. Treptat, restricțiile s-au impus în toată China.
În Beijng, pentru a preveni răspândirea virusului, autoritățile foloseau termometrele digitale cu infraroșu cu ajutorul cărora luau temperatura cetățenilor: “agenți de Securitate și voluntari, echipați cu termometre cu infraroșu verificau fiecare persoană la intrarea în metrou și în magazine. “
Măsurile luate
Voluntarii care măsurau temperatura cetățenilor cu astfel de termometre au ieșit în fiecare zi pe stradă, cu toate că majoritatea chinezilor au început să se izoleze. Absolut toți cei care ieșeau, purtau mască de protecție, li se măsura temperatura și păstrau distanța. Serviciile de livrare și de car sharing continuau să funcționeze, pe măsură ce alte afaceri și industrii își inchideau activitatea.
La finalul lui februarie, China trăia deja o nouă realitate, a izolării și a carantinei, iar Beijing devenise un oraș-fantomă.
Problemele apărute
O mare problemă a fost considerată lipsa de transparență a guvernului chinez, care transmitea de la o zi la alta informații contradictorii sau incomplete. Cele mai mari probleme au apărut pe 13 februarie, când au fost raportate de zece ori mai multe cazuri decât în ziua precedentă, iar guvernul a motivat că s-au schimbat criteriile de diagnosticare.
Furia a crescut în rândul populației când medicul oftalmolog Li Wenliang, din Wuhan, criticat de autorități pentru modul asiduu în care a încercat să atragă atenția asupra gradului de pericol, a murit de Covid-19.
Speranța
Speranța a apărut în momentul în care China a raportat câteva zile consecutive fără noi infecții în rândul localnicilor. Oamenii au început să iasă din casă, capitala a avut parte de primele aglomerații în trafic, după săptămâni întregi în care aroape că nu exista circulație. Parcurile s-a redeschis, iar oamenii s-au mai relaxat.
Pe stradă încă se iese cu mască de protecție, multe restricții sunt în vigoare în continuare, oamenii reîncep lucrurul treptat, școlile sunt încă închise în mai toate provinciile, dar viața revine-foarte încet, dar sigur, la normal.
Pe Pro Tv Plus vedeți Viața bate vlogul, sezonul 2- Cele mai tari povești de viață, prezentate de Emil Rengle
FOTO: SHUTTERSTOCK