COVID-19 va fi învins. O scurtă istorie a pandemiilor care au lovit omenirea
Citeste mai mult despre:
Divertisment-#nefacembine,
Actualizat
Istoria noastră este presărată cu pandemii, care mai de care mai dramatice și mai perfide, și de fiecare dată am câștigat. În situații pe lângă care COVID-19 nici nu merită menționat, fiind trecut la ”și alții”.
Dacă ai senzația că exagerez cu optimismul, vezi mai departe argumentele. Uite cum a fost până acum și vezi la final unde suntem astăzi.
Reprezintă pandemia de coronavirus o tragedie de proporții biblice?
În nici într-un caz.
Ceea ce trăim în aceste zile reprezintă însăși viața pe pământ, cu șuișurile și coborâșurile ei biologice, s-a întâmplat de foarte multe ori, și până acum am demonstrat cu brio faptul că suntem foarte greu de doborât atunci când ne unim forțele. Omenirea nu și-a scris, în nici într-un caz, epilogul existenței sale pe Terra. Mai avem treabă pe-aici. Deocamdată, ne lovim de probleme care ne întăresc. Ne imunizează.
Hai să vedem ce alte războaie similare am mai dus, cum ne-a fost și cum am scăpat. Veți vedea, lucrurile au fost mult mai rele, nu sunt noi, nu sunt necunoscute și mai ales, nu sunt nici pe departe invincibile...
Epidemia de variolă - 165 d.Ch., - Imperiul Roman
Soldații romani întorși la Roma din Mesopotamia dezvoltă niște simptome complet necunoscute până atunci. Specialiștii cred că a fost vorba despre o epidemie de variolă sau de rubeolă. În tot imperiul, se estimează că au murit în total 60-70 milioane, adică un sfert din populație. Marii criminali ai mileniilor trecute nu mai reprezintă în prezent decât ”boli ale copilăriei”, aproape eradicate cu vaccinuri și tratate foarte eficient cu medicamente. În anul 165, însă, realitatea era puțin diferită...
Răspândire: Asia, Egipt, Grecia și Italia
Victime: 60 – 70 milioane, armata Imperiului Roman fiind, practic, decimată complet.
Epidemia lui Justinian - 541 – 542 D.Ch. - Constantinopol
Desigur, ciuma bubonică din 541 nu a fost a bietului Justinian, care n-avea niciun amestec, însă a fost, spre ghinionul lui, contemporană cu el. Boala s-a extins foarte rapid în toate orașele-port la Marea Mediterană, a decimat Imperiul Bizantin și a înjumătățit rapid populația Europei. După calcule moderne, în orașul Constantinopol mureau aproximativ 5000 de oameni pe zi. Într-un final, mai bine de 40% din populația orașului a fost decimată.
Răspândire: toată Europa
Victime: 25 milioane, populația Europei înjumătățită
Moartea Neagră - 1346 – 1353 – Asia
Ciuma bubonică revine cu forțe proaspete și cu chef de muncă. Puricii și șobolanii de pe vasele cu mărfuri plimbă virusul într-o veritabilă croazieră pe mai multe continente. Porturile sunt aglomerate, foarte murdare, fără condiții minime de igienă. Orașele-porturi erau centre comerciale claustrofobice, aglomerate permanent, bacteriile erau o necunoscută totală, nu știam de niciunele. Efectele au fost pe măsura împrejurărilor, și cifrele sunt proporționale.
Răspândire: Asia, Africa, Europa
Victime: 50 de milioane .
A III-a epidemie de Holeră - 1852 – 1860 – India
A treia, pentru că au mai existat două epidemii de holeră înainte de ea, și încă patru după, însă cea de a treia merită mențiuni speciale. Epidemia a pornit din India, a circulat pe fluviul Gange și a cuprins rapid întreaga Asia, Europa, Africa și America de Nord. Numărul victimelor nu este ”spectaculos”, însă evenimentul notabil este descoperirea doctorului John Snow (da, chiar așa îl chema), care identifică sursa de răspândire a holerei drept apa contaminată. Un pas mic pentru domnul doctor, un pas imens pentru Omenire. Începem să înțelegem lucrurile. Era anul 1854, an în care au murit uciși de holeră nu mai puțin de 23.000 de britanici.
Răspîndire: Asia, Europa, Africa, America de Nord
Victime: 1 milion
Epidemia de gripă 1889 – 1890 – concomitent în Asia, Canada și Groenlanda
”Gripa asiatică” , sau ”gripa rusească” a apărut în același timp în trei zone diferite, la mare distanță una de cealaltă. Practic, inexplicabil de ce, dacă te gândești că n-aveau nici drone s-o împrăștie pe vremea aia(!). Specialiștii de astăzi i-au găsit și tulpina: un virus gripal A de tip H3N8. Care nimerește în populație fix când era mai bine pentru el: plină dezvoltare urbană, aglomerații, igienă precară. Gripa se răspândește rapid pe toată planeta, devenind prima pandemie pe care oamenii o înțeleg științific și ripostează cu medicație. Acum, să nu vă imaginați ceva spectaculos în vremurile acelea, dar oricum, mult mai mult decât nimicul de până atunci.
Răspândire: global
Victime: 1 milion
A VI-a epidemie de Holeră (1910 – 1911) – India
Fire insistentă, holera se întoarce pe același traseu favorit, coborând pe Gange. Se răspândește în tot Orientul-Mijlociu, în Europa de Est și Rusia, ajungând și pe la noi.
Doctorul Ion Cantacuzino (da, din România) inventează un vaccin împotriva holerei, ”Metoda Cantacuzino” fiind utilizată și astăzi acolo unde mai apar cazuri de holeră prin lume.
Reușita nu este întâmplătoare, doctorul nu a ajuns la vaccin pentru că era un dac norocos, ci pentru că era un cercetător român reputat, cu o viață de studiu în domeniu, fondator și manager al primelor instituții de cercetare medicală de la noi. Practic, era specialist.
Și uite așa, se termină anii de teroare ai holerei.
Omenirea are deja cunoștințe, specialiști, dezvoltă proceduri, are armele să lupte cu pandemiile.
Răspândire: Asia, Africa, Europa
Victime: 800.000
În Statele Unite, autoritățile folosesc experiența anterioară și izolează bolnavii. Sunt raportate, în total, doar 11 decese.
Pandemia de gripă 1918 – punct de pornire neidentificat
O treime din populația planetei a luat acest virus gripal, familiarul AH1N1, sau gripa aviară. Într-o lume absolut devastată de război, foamete, tuberculoză și – în general – o stare globală proastă și foarte proastă a populației, 500 milioane de oameni se îmbolnăvesc rapid . Până acum, au fost veștile bune. Vestea proastă? Virusul pare să ignore copiii și bătrânii, lovind puternic în persoanele tinere. O particularitate care clatină puternic Umanitatea, deja șubrezită până aproape de ruină. Probabil a fost una dintre cele mai grele încercări pandemice, cu cel mai nepotrivit virus, în cea mai nepotrivită perioadă. Mortalitatea este uriașă, estimată între 10-20%. În primele șase luni mor 25 de milioane, pe întreg pământul.
Răspândire: global
Victime: 50 milioane
Apoi, până la coronavirus, să nu uităm gripa asiatică din 1957-1958, epidemia de gripă din 1968, epidemia de SARS din 2002, și cea de ebola, din 2014-2016. Toate au fost stopate, datorită metodologiei moderne de depistare, tratare și vaccinare. Astăzi, știm ce avem de făcut.
Și acum, să vedem unde suntem:
Pandemia SARS-COVID-19 2019 – China
până la acest moment conform datelor World Health Organization:
infectați: 634.835
victime: 29.891
vindecați: 156.137
Avem proceduri de carantină pe întreg pământul, care limitează și încetinesc transmisia.
Există deja scheme de tratament testate în spitalele din lume, cu rezultate promițătoare în tratarea virusului. Instituțiile colaborează internațional, în timp real. Putem comunica la distanță de secunde, oriunde pe Pământ. Laboratoarele specializate în cercetare cu ajutorul inteligenței artificale au oferit deja scheme de tratament posibile. Se lucrează în mai multe puncte pe glob la realizarea unui vaccin.
Rețeaua de transport funcționează global, așa cum nu a făcut-o niciodată, cu adevărat, până în zilele noastre. Asta înseamnă transfer de echipamente, aprovizionare, la nivel global.
Astăzi, ne confruntăm cu un dușman periodic, tradițional, însă avem infinit mai multe arme și cunoștințe pentru a învinge. Pandemia nu mai reprezintă în zilele noastre un pericol de extincție. Cel puțin, nu aceasta. O spun cifrele anterioare, o spun datele de astăzi. Acolo unde țările s-au organizat corespunzător și au luat măsurile potrivite, coronavirus înregistrează cifrele unei simple gripe. În celelalte situații, învățăm din mers și ne adaptăm.
Vor urma în continuare săptămâni dificile, va crește numărul victimelor, dar este doar o chestiune de timp până vom câștiga și această bătălie. Important este să rămânem uniți, să respectăm măsurile de carantină și – poate cu asta trebuia să încep – să punem fiecare un strop de bunătate în sprijinul celorlalți. Să contribuim. Avem o ocazie rarisimă să ne redescoperim, să fim solidari și să învățăm a fi, la nivel profund, oameni. La final, vom primi șansa extraordinară, fiecare dintre noi, să facem lucrurile mai bine decât le-am făcut până acum.
Sora lui Dani Mocanu s-a apucat de cantat - Trending Review cu Daragiu - Episodul 22
Gallery
Parteneri editoriali
Videoclipuri cu știri
Citește și
Ultimele articole
Top citite
L-ai pierdut la TV
Episoade noi acum pe VOYO
7 zile înainte de TV • fără reclame • oricând
