FAKE-NEWS! - Mic manual de imunizare

Redacția Redacția

Actualizat 24. 3. 2020

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Pandemia de coronavirus a venit însoțită de o ”infodemie”, termenul folosit de experții în comunicare pentru cascada de ”fake news” care a contaminat, în paralel, universul nostru digital. 

Cine se află în spatele acestui război invizibil al informației, ce scop au știrile false și cum le putem identifica mai ușor - toate aceste întrebări își găsesc răspuns într-o amplă analiză realizată de Samantha Vanderslott, expert în Științe Sociale și doctorand la Universitatea Oxford. Și acum, după ce am identificat sursa și reputația profesională a autorului (un prim truc în lupta cu falsul), să trecem la amănunte.

CUM SE FACE

”Păzește-te de mincinosul care amestecă și un pic de adevăr în minciuna lui.” - Alexandru Vlahuță

De cele mai multe ori, un ”fake-news” va amesteca date false cu informații reale, cunoscute publicului larg, pentru a ascunde ”falsurile” printre ”originale”. Dacă o parte dintre informațiile furnizate sunt confirmate de surse oficiale, sau de publicații recunoscute, tendința de a crede întreg ”pachetul” este naturală. Publicul neavizat ”mușcă momeala” și validează toată informația.  Pe asta se bazează și autorii fake-news, care ascund informația dăunătoare printre date reale. 

FAKE NEWS: ”Noul tip de coronavirus poate fi tratat cu o cantitate mare de vitamina C, administrată intravenos.”

SURSE: multiple publicații online din România au transmis această informație, care are la bază un comunicat al Universității Xi’an Jiaotong din China. În realitate, acest comunicat nu există. 

Unde este fragmentul de adevăr? 

În data de 24 ianuarie, Organizația Mondială a Sănătății a emis un document în care specifică efectele pozitive ale administrării de vitamina C intravenos în cazul pacienților cu leziuni pulmonare grave. Iată documentul:

Chiar dacă administrarea vitaminei C intravenos ajută la ameliorarea unor afecțiuni pulmonare extrem de grave, în nici într-un caz nu se poate discuta despre un tratament eficient împotriva coronavirus. În acest moment, acest tratament NU EXISTĂ, știrea este un ”fake news” care folosește un fragment de adevăr pentru a transmite mai departe un fals. Dacă ai simptome de covid-19, în nici într-un caz nu te ajută să iei pumni de vitamina C. Sună-ți medicul de familie, și de-acolo va prelua el.

 ”Un mincinos începe prin a face falsitatea să pară adevăr, și sfârșește prin a face ca însuși adevărul să pară falsitate”. - William Shenstone

De cele mai multe ori, un fake-news va apela la teoria conspirației, inducând ideea că aceste informații sunt mușamalizate, ascunse, blocate de către autorități, ”Ordinea Mondială”, industria farmaceutică...etc..., Oamenii răi din industrie care ne mint și nu vor să găsim noi leacul ieftin și bun, la îndemână. Pe care, ce noroc! Îl are chiar autorul...

FAKE NEWS: Suplimentele miraculoase care vindecă de cancer. Și mai nou, de coronavirus...

SURSA:

Would you look at that.

Not only is chlorine dioxide (aka “MMS”) an effective cancer cell killer, it can wipe out coronavirus too.

No wonder YouTube has been censoring basically every single video where I discuss it over the last year.

Big Pharma wants you ignorant. https://t.co/7cqmyUxcXY

— Jordan Sather (@Jordan_Sather_) January 23, 2020

Acest anunț, practic, vindea leacul pentru cancer încă dinainte de pandemie, dar autorul revine în ianuarie cu un ”update”: ”dioxidul de clor nu este doar un ucigaș al cancerului, omoară și coronavirusul, la fel de bine”. 

Dioxidul de clor este un înălbitor. Și, conform FDA (Food & Drug Administration, USA) – consumul poate provoca stări de greață, vomă, diaree, și simptome de deshidratare severă.

Ce știm că nu face?  Nu vindecă și nu previne coronavirusul.

Răspunsul autorităților la un alt fake-news, care a circulat drept ”un studiu al cercetătorilor de la Stanford”. Din nou, se apelează la o sursă de încredere, academică, se împachetează frumos și se livrează pe whatsapp, facebook, twitter, Instagram. 

Este adevărat, au venit americanii la Arad. Însă în 2015...

DE CE SE FACE FAKE-NEWS?

Sunt câteva variante...

1.Pentru profit, atunci când vinzi soluții false pentru probleme inventate sau reale.

2.Pentru a destabiliza, pentru a sabota, pentru a ”pune bețe în roate” într-un teritoriu, aflat într-o sferă sau alta de influență geopolitică.

3.Pentru a discredita o persoană, o instituție sau companie, cu scopul de a-i provoca daune financiare, de reputație, profesionale, de influență...etc..

4.Pentru că atât îi duce capul pe unii. Și chiar dacă pare greu de crezut, un procent semnificativ de fake-news vine și din teribilism, din dorința de a colecționa distribuiri și like-uri, sau pur și simplu pentru că îți place să arunci cu cartofi de la balcon  și să râzi de paguba altuia...

CUM MĂ FERESC DE FAKE-NEWS?

...și aici, să ne întoarcem la sfaturile punctuale ale doamnei  Samantha Vanderslott.

Caută SURSA. Nu este suficient să vezi ”cercetătorii de la Oxord”, ”oamenii de știință japonezi” sau ”unchiul meu, care este doctor”, pentru a lua drept bun orice enunț. Orice minciună se agață de ceva credibil, însă are o vulnerabilitate, sau cum se spune la noi, ”picioare scurte”. Vezi unde a mai fost preluată informația, caută paginile oficiale ale instituțiilor citate. Astăzi, toate universitățile renumite ale planetei au pagină web, birou de comunicare, buletin propriu de știri interne. De multe ori, vei găsi la sursă chiar o dezmințire legată de acel fake-news.

Greșelile gramaticale sau traducerile imperfecte, cu greșeli de ortografie – sunt semne de ”fake”. Informează-te doar din surse oficiale. De exemplu, pagina World Health Organization  sau, dacă vrei conținut academic, scris de experți în domeniile lor de activitate, poți încerca The Conversation.

Într-un final, cu toate paginile oficiale sau neoficiale, în acest imens flux informațional denumit internet, va fi imposibil să eliminăm știrile false. Ține doar de noi să învățăm cum să le detectăm, să verificăm de fiecare dată când nu cunoaștem izvorul, să ne informăm din surse credibile și să nu RĂSPÂNDIM mai departe neadevăruri care pot provoca pagube semnificative. 

În Iran au murit cel puțin 44 de oameni pentru că au băut alcool toxic, în urma unui fake-news care spunea că vindecă rapid coronavirusul.

Rămâi suspicios la orice știre din surse necunoscute, chiar dacă are sute sau mii de redistribuiri. Verifică informațiile înainte să le dai mai departe și nu uita:

”Dacă spui îndeajuns de mult o minciună și îi dai glas cât se poate de frecvent, ea va fi crezută.” -  Adolf Hitler