Are o imagine cel puțin îndrăzneață în online, pentru mulți controversată, pentru alții curajoasă și chiar inspirațională. Cu toate acestea, Ana Morodan are o poveste de viață cu evenimente după care s-ar putea face un film. Sau măcar un episod interesant dintr-un serial care vorbește despre viața, așa cum e ea: cu de toate.
Ana Morodan și-a deschis sufletul:
"Mi s-au încleștat mâinile și simțeam că dacă corpul meu se duce la un cuțit.... l-am sunat colegul meu cu bărbia, că nu puteam să îmi mișc mâinile."
„M-au diagnosticat cu anxietate severă și depresie moderată. Mi-au spus: trebuie să îți dau tratament medicamentos. Eu am spus că nu iau așa ceva. Toate aceste lucruri mici, cosmetică, unghii, pe care am început să le fac (…) plecam cu senzația că am făcut ceva pentru mine. Am înțeles că nu îmi ridică nimeni statuie. Nu moare nimeni dacă nu pot să fac campania asta. Am un motto (…) eu n-am ajuns până aici doar ca să ajung până aici. Am două variante: ori mă ridic, ori s-a terminat povestea. Și n-am muncit atât doar ca să se termine povestea…