(P) Durerea puternică de cap poate fi semnul unei complicații medicale serioase

Redacția Redacția

Actualizat 17. 12. 2019

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Durerea de cap frecventă poate fi provocată de numeroși factori, precum stresul, hipertensiunea, utilizarea excesivă a laptopului sau telefonului.

Însă dacă durerea este intensă, ieșită din comun, ar putea fi semnul rupturii unui anevrism cerebral. 

Ce este anevrismul cerebral și cum apare?

Anevrismul cerebral reprezintă dilatarea (umflarea) unui vas de sânge de la nivelul creierului. Atunci când acesta se rupe, provoacă o hemoragie care pune în pericol viața pacientului (accident vascular cerebral hemoragic). Această complicație depinde de mărimea anevrismului și de localizarea la nivel cerebral.

Cum apare anevrismul cerebral? Cauzele apariției acestei inflamații la nivelul vasului de sânge nu sunt complet cunoscute. Însă specialiștii au ajuns la concluzia că există anumiți factori de risc, care pot duce la anevrism cerebral.

Problema apare mai des la persoanele de sex feminin care au depășit vârsta de 40 de ani și la cele ce suferă de ateroscleroză (plăci de grăsime depuse pe pereții vaselor de sânge, ceea ce afectează circulația sanguină). 

De asemenea, factorii genetici (antecedente familiale) contribuie la creșterea riscului de dezvolta un anevrism cerebral. Alți factori de risc sunt: malformațiile congenitale, traumele fizice, consumul de alcool, de droguri, de tutun. 

Ce provoacă ruptura anevrismului cerebral? Riscul rupturii anevrismului este mai mare dacă acesta depășește diametrul de 10 mm. De cele mai multe ori, acesta se rupe din cauza unei stări puternice de supărare/șoc/furie, unei traume fizice, fumatului, hipertensiunii arteriale sau consumului de substanțe interzise.
 

Simptomele anevrismului cerebral

Prezența unui anevrism cerebral poate determina manifestări precum: 

dureri frecvente în zona capului și cefei, 

tulburări de vedere, 

dureri oculare, 

dificultăți de mișcare a ochilor,

Vorbire incoerentă în anumite momente. 

Există și cazuri în care anevrismul cerebral nu se manifestă decât în momentul rupturii, iar simptomele menționate mai sus pot fi cauzate și de alte probleme medicale. De aceea, consultul medical este foarte important pentru un diagnostic corect.

Atunci când acesta se rupe, semnele sunt foarte evidente. Durerea este descrisă de specialiști ca fiind ieșită din comun, bruscă și foarte severă, precum o lovitură puternică, fulgerătoare. Acest tip de durere este unic și nu se aseamănă cu migrena. 

Alte simptome ale rupturii anevrismului pot fi: 

senzația de gât înțepenit, 

dilatarea pupilelor, 

stare de confuzie, 

leșin, 

convulsii. 

În această situație, hemoragia este foarte gravă și poate duce la moarte. De aceea, pacientul necesită îngrijiri medicale de urgență.

Diagnosticul anevrismului cerebral

De obicei, anevrismul cerebral este diagnosticat după ce acesta deja s-a rupt sau poate fi descoperit din întâmplare, în timpul unei investigații efectuate cu alt scop. Metodele de diagnostic în cazul în care se bănuiește existența unui anevrism sunt:

Tomografia computerizată 

RMN (rezonanță magnetică nucleară)

Angiografia – presupune vizualizarea vaselor de sânge prin introducerea unor catetere (tuburi subțiri) prin acestea, dar și utilizarea unei substanțe de contrast și a razelor X.

Angiografia CT – asemănătoare angiografiei clasice care este combinată cu tehnica tomografiei computerizate.

Angiografia RMN – se aseamănă angiografiei obișnuite, însă utilizează rezonanța magnetică în loc de razele X.

Tratamentul anevrismului cerebral

Anevrismul cerebral se tratează în funcție de particularitățile fiecărui pacient și de riscul de de ruptură pe care îl prezintă. Iar riscul de ruptură este influențat de dimensiunea anevrismului, de localizarea sa la nivel cerebral și de alți factori (fumatul, hipertensiunea).

Dacă riscul de ruptură este mic, atunci se prescrie medicație adecvată, iar pacientul este îndrumat să vină regulat la control, pentru a se monitoriza starea anevrismului. Astfel, acesta este ținut sub control. 

Dacă riscul de ruptură este mare, este necesar tratament chirurgical sau intervențional. Prin aceste metode, circulația sangvină de la nivelul anevrismului este blocată, iar fluxul de sânge este redirecționat spre arterele funcționale. Tratamentul chirurgical presupune operația deschisă la nivelul craniului, însă prezintă riscuri destul de mari. 

Tratamentul intervențional este reprezentat de embolizarea endovasculară a anevrismului. Această metodă este minim-invazivă. Se efectuează prin tehnica cateterismului (introducerea de tuburi prin vasele de sânge). Prin catetere se introduce un dispozitiv flexibil numit „coil”, care se mulează pe perețiii anevrismului și blochează trecerea fluxului sangvin. Astfel, riscul de ruptură este redus.

Așadar, o durere de cap severă, fulgerătoare poate fi semnul rupturii unui anevrism cerebral. Consultul medical de rutină este foarte important pentru depistarea timpurie a acestei afecțiuni și evitarea complicațiilor asociate.