Citeste mai mult despre:
Divertisment,
Pe blogul personal, Irina Fodor a povestit despre momentele care au legat-o pentru totdeauna de Răzvan Fodor: vacanța de acum 11 ani din India.
Chiar dacă nu a fost o escapadă la resorturi de 5 stele, pentru vedetă a fost o experiență cu multă iubire și cu amintiri e neuitat:
(…) Am luat, așadar, primul zbor din viața mea din România spre oriunde. Eu-îmbrăcată de iarnă(că iarnă era în România), Fodor-cu bermude și șlapi(că știa cum merge treaba). Până la aeroport, ne-am tot uitat lung unul la altul, dar iubirea era cât casa, așa că nu ne-am spus nimic. De prin Istanbul, eu am început să dau jos din straie, ca baba Dochia.
Când am ajuns în Delhi, m-a izbit o căldură și o umezeală care mi-au șters, fără drept de apel, bruma de mascara pe care o aveam pe gene. Prima imagine când ne-am dat jos din autobuzul care ducea de la aeroport spre oraș? Un om care își împacheta preșul pe care dormise toata noaptea, pe trotuar, și își făcea ritualurile de dimineață la o cișmea: se spăla pe ochi, pe dinți, se băirbierea. Da, chiar acolo, lângă șosea."
"Am ajuns la hotel. Fiecare baie avea o găleată lângă duș. Copaia de la mamaie era suuuper atractivă, trebuie să mă credeți! Nici până azi nu înțeleg la ce foloseau gălețile alea. Apa de la chiuvetă? Culoare gălbuie și textură uleioasă. Aventură, nene! Nu mi-a trebuit mie rock star? Numa’ că așa mă privea și așa mă pupa cu foc, de mă simțeam imediat la Versailles.Așa că am mers mai departe. Am pornit, cu un microbuz închiriat, și dă-i prin țară: Agra, Jasailmer, Jaipur, Bikaner, Goa."
VEZI MAI MULTE FOTOGRAFII DIN VACANȚA SPECIALĂ, ÎN GALERIA FOTO
"Când microbuzul nu a mai putut, că s-a stricat ca o căruță, am luat un autobuz de-al lor. Între noi și șofer trona o ușă de bucătărie. Suntem tot în autobuz, da? N-ați pierdut firul, sper. Da, o ușa din aia cu geam dreptunghiular, sablat. 12 ore am mers cu autobuzul ăsta. "
Cu umor și cu nostalgie, Irina continuă:
"Dar am văzut Taj Mahal-unde simetria mi-a satisfăcut sindromul obsesiv-compulsiv, iar povestea de dragoste a maharajahului mi-a zdrobit inima, am mers la Templul Șobolanilor- unde am crezut că mor și învii de mai multe ori, când șoriceii îmi traversau picioarele goale și se duceau în treaba lor, după aia am stat la câțiva metri de Dalai Lama, la o procesiune care ne-a tăiat răsuflarea. Am simțit spiritualitate prin toți porii, până în măduva oaselor."
"Dar am privit și de multe ori cerul, când eram în apropiere de granița cu Pakistanul, iar avioanele de luptă treceau deasupra noastră.
Ni s-a întamplat și să ne certe bătrânii pentru că Fodor era prea afectuos cu mine pentru gusturile lor, și pentru tradițiile lor. Poate nu am înțeles, dar am acceptat și am respectat legile țării în care mă aflam."
"La un moment dat, eu umblam așa de îmbrobodită, încât mă confundau cu ai lor. Restul găștii cumpăra banane cu 3 dolari kilogramul, eu cu 50 de cenți. Păream de-a casei.
Așa o țară a contrastelor mi se părea că nu există pe pământ, și totuși, atâta farmec…cât nu puteam să duc.
Nu pot să vă zic cât de frumos a fost în deșertul Rajasthanului. Am plecat, dimineața, pe cămile către locul unde aveam să înnoptăm. La prânz ne-am oprit sub niște copăcei rari și ghizii noștri au făcut repejor un foc și au gătit un fel de tocăniță pe care am mâncat-o pe nerăsuflate din niște talere de metal. Apoi, cât noi ne-am strâns lucrurile ca să mergem mai departe, ei au frecat farfuriile cu nisip, le-au pus în saci, înapoi pe cămile și am plecat mai departe.
Am ajuns la locul de campare, și de jur-împrejur-doar nisip cât vedeai cu ochii. Pustietate.
Am mâncat și cina tot din talerele de metal. Cu tot cu niște fire de nisip de pe la prânz. Dar ce conta când, după apusul spectaculos, am văzut bolta de stele ca niciodată în viață? De jur împrejurul nostru era doar întuneric și cer."
"Tot frumusețea de pe lume a fost și în Goa, unde oamenii păreau mai deschiși și mai relaxați ca în alte regiuni.
Ne-am cazat chiar pe plajă, într-un bungalow ca o sacoșă de rafie. Cu pereți subțiri, făcuți din ratan, prin care intra lumina de afară în fascicule înguste și ți se părea că valurile se sparg chiar în pragul colibei. Sunetul mării era constant, ca o melodie de care nu te mai saturi.
Cele mai frumoase momente le-am trăit acolo. Poate nu pare chiar de vis, din cum povestesc, dar a fost…magic! Primii oameni de pe pământ, noi eram! (....)"
La finalul materialului, Irina Fodor trage concluzia, cu emoție:
"Nu a fost o vacanţă all inclusive, dar a fost o vacanţă care ne-a legat definitiv unul de altul. A fost aşa de profund totul,de îmi e şi greu să explic în cuvinte. Sper ca nunta de argint să o sărbătorim tot acolo. Cred că orice cuplu la început de drum trebuie să trăiască o aventură asemănătoare. Aşa cred eu că trebuie să fie începuturile: să te arunci cu mult curaj în necunoscut, să ai încredere, să ai doar o raniţă în spate şi o inimă plină de sentimente."
PE PRO TV PLUS PUTEȚI VEDEA INTERVIURI SPECIALE CU VEDETELE PREFERATE:
FOTO: IRINAFODOR.RO