Ionut Dolanescu, in scrisorile catre Dragos: "Daca as fi ramas langa tata as fi fost un ratat al vietii"

Redacția Redacția

Actualizat 1. 1. 1970

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Scrisorile dintre fratii Dolanescu tradeaza ganduri extrem de intime. Pe langa marturisiri legate de visuri si sperante nutrite de tineri, acestea contin si acuzatii dure pe care Ionut le facea in tinerete la adresa persoanelor din anturajul tatalui si chiar la adresa parintelui Ion Dolanescu.

“Trebuie sa-ti spun ca-mi doresc foarte mult o casa, un cuib al meu, unde sa pot avea intimitatea mea eu si femeia pe care o iubesc, unde sa duc o viata linistita, unde sa pot studia in liniste fara sa ma deranjeze nimeni, unde sa pot scrie cantecele mele fara sa mai vina Domnul Doctor sau Cotoi sau Pitigoi sau ceilalti prieteni devotati ai lui tata. Intotdeauna s-a sfatuit si a luat sfaturi de la straini si nu de la ai lui, ba mai mult a ajuns sa-si barfeasca fratii, mama si chiar pe fii lui cu prietenii lui care de fapt nu sunt decat niste straini cu care tata nu ar fi trebuit sa discute problemele noastre de familie, despre mine, despre tine, despre mamaia care era de fapt mama lui si nu cred ca se cadea sa o discute si sa o barfeasca cu familia Belu. Nu toata lumea accepta ca Tanti Ileana umilinta si injuraturile lui tata.” Acesta este un fragment dintr-o scrisoare pe care Ionut Dolanescu i-o trimitea lui Dragos pe 15 noiembrie 1997. Dupa ce isi marturisea nemultumirile legate de tatal sau si prietenii acestuia, Ionut ii scria lui Dragos ca “iti multumesc mult ca mi-ai scris si mai ales ca-mi dai dreptate si ca intr-un fel ma sprijini moral pentru ca in aceste clipe am nevoie de cineva, de sfatul apropiat si sincer al cuiva si acest sfat de la cine sa-l astept daca nu de la unicul meu frate.” Scrisoarea in cauza este trimisa intr-un moment in care Ionut hotarase sa se desprinda de caminul Dolanescu si spunea ca “nu cred ca am facut un lucru rau ca am plecat de langa tata si ca incerc sa-mi caut drumul meu in viata (…) daca as fi ramas langa tata as fi fost un ratat al vietii si niciodata nu mi-as fi gasit identitatea mea personala de om, as fi fost doar umbra lui taticu.”