Vă place Tudor Chirilă la televizor? Descoperiți-l și la teatru!

Redacția Redacția

Actualizat 15. 3. 2019

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Teatrul nu este doar pentru elite și câtuși de puțin pentru bogătași ignoranți. E despre mine și tine, despre noi toți și problemele noastre care, cumva miraculos, își găsesc rezolvare într-o sală minusculă unde o mână de actori fac disecție pe sufletul tău.

Multe vorbe grele își spun frații la nervi. Cuvinte pline de venin care lasă urme adânci în sufletul lor. Dar mai dureroase sunt lucrurile pe care nu și le spun, care cască între ei prăpăstii adânci. Uneori, pentru a fi înviate, relațiile dintre frați trebuie dinamitate din interior, golite de toată frustrarea și vitregiile timpului. În final, nu mai rămâne decât adevărul eliberator și convingerea fermă că „sângele apă nu se face”. 

Cam aceasta este povestea piesei de teatru In a Forest Dark and Deep a lui Neil LaBute, regizată de Iarina Demian, cu Tudor Chirilă și Mihaela Sîrbu în rolurile principale. Primele reprezentanții sunt programate pe 27, 28 și 29 martie 2019, la Teatrul UnTeatru.

Înainte de marea premieră, Tudor Chirilă ne-a vorbit deschis despre noua piesă în care joacă, despre crizele de mitocănie ale personajului său, dar și despre relația cu „sora” lui de scenă, Mihaela Sîrbu.

Care sunt lucrurile care vă apropie, pe tine și pe personajul Bobby, din piesa lui LaBute?

„Trebuie să mărturisesc că nu sunt foarte multe similitudini între mine și Bobby. Posibil ca asta să mă fi atras atât de mult la el. Nu admir faptul că vede viața fără gri-uri, doar în alb și negru, însă admir puterea lui de devotament și felul în care în final e dispus să sacrifice totul ca să-și ajute sora. Bobby e mult mai moral decât mine, are câteva principii pe care nu e dispus să le negocieze. La fel genul de umor de cabană de care Bobby e profund atașat nu prea e genul meu. Bobby poate fi de multe ori mitocan, dar cu un suflet mare. Și mai cred că am avut noroc de o familie mai frumoasă decât el.” 

Ce spune această piesă despre relațiile dintre frați? Cu ce rămâne spectatorul după ce pleacă din sală?

„Piesa asta spune foarte multe lucruri. În primul rând că nimic nu e ceea ce pare a fi, că adevărul după care tânjim toți ne poate dărâma construcțiile morale. Mai spune că există o luptă între inimă și rațiune, care poate fi extrem de dură, și că suntem adeseori victimele lucrurilor care ni s-au făcut sau nu ni s-au făcut în copilărie. Și, mai presus de toate, cred că vorbește despre puterea de vindecare a iubirii, medicament pe care oamenii uită să și-l administreze.” 

Ce anume dinamitează relația dintre Bobby și Betty, care se revăd după o lungă perioadă în care au stat departe unul de altul?

„Cred că în primul rând coliziunea dintre perspectivele lor asupra vieții. Sunt atât de diferiți încât și fără evenimentele din piesă, doar așezați pe două scaune într-o cameră, ar putea să explodeze.” 

Nu ai soră, ci un frate. Cum ar fi arătat sora pe care ai fi dorit să o ai?

„E o întrebare bună. Mi-ar fi plăcut să am o soră mai mare, de la care să învăț lucruri și cu care să pot sta mult de vorbă, despre orice. Dar sunt mulțumit de fratele meu pe care îl iubesc și îl admir, mai ales ca profesionist.” 

Cum e să lucrezi cu mama ta, actrița și regizoarea Iarina Demian, într-un proiect artistic care dezbate problema unui conflict între frați?

„Nu e diferit față de alte spectacole, am lucrat și de data asta foarte bine, Iarina a reușit să mă convingă în multe momente să-mi schimb perspectiva asupra lui Bobby și asta n-a fost ușor pentru mine, fiindcă îmi făcusem o imagine prestabilită datorită faptului că am intrat în cotact cu textul mult înaintea ei. Dar eu aleg întotdeauna să mă supun regizorului, de asta e vital pentru mine ca regizorul să știe ce vrea de la text și de la personaj. Au fost multe discuții, nu vedem lucrurile la fel, dar am reușit să ne armonizăm spre câștigul spectacolului.” 

Nu v-am văzut încă, pe tine și pe Mihaela Sîrbu, într-un spectacol până acum. Cum e să joci alături de ea în această piesă?

„În primul rând, e primul meu spectacol în două personaje, dinamica e diferită, suntem în scenă tot timpul, este mult mai dificil decat o distribuție mai mare, unde ai două, trei scene și te poți odihni. Noi suntem în priză permanent și încă învățăm să ne susținem în scenă. E un proces în continuă dezvoltare. Suntem și actori cu procese diferite de lucru. Papi e rațională, centrată pe justificare interioară permanentă, chestionează în amănunt fiecare detaliu de stare, eu sunt un actor care caută mai mult zona instinctuală, încerc să determin muzica personajului și să cânt după el. Îmi place să descopăr personajul în momentele lui iraționale.”

Piesa durează o oră și treizeci de minute și nu este recomandată persoanelor sub 16 ani. Biletele pentru spectacolele de la UnTeatru sunt în vânzare pe platformele specializate, iar detaliile sunt disponibile pe unteatru.ro.