Florin Piersic, mesaj tulburător pentru toți românii: „Viața trece îngrozitor de repede, n-o irosiți”

Redacția Redacția

Actualizat 9. 2. 2019

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Unul dintre cei mai iubiți și respectați actori români vorbește într-un interviu acordat PROTV.RO despre lucrurile pe care fiecare dintre noi ar trebui să le prețuim în viață.

Florin Piersic a ajuns la o vârstă la care cei mai mulți oameni sunt retrași de ani buni din activitate. La 83 de ani, „Mărgelatu” consideră că nu a venit încă vremea să facă un pas în spate, fiindcă mai are emoții de transmis de pe scena de teatru. Într-un interviu acordat în exclusivitate PROTV.RO, Florin Piersic face o radiografie a vieții sale închinate teatrului, filmului și publicului său și dezvăluie ce-l nemulțumește cel mai mult la societatea de azi.

Cum arată viața lui Florin Piersic la 83 de ani? Regretați lucruri pe care le-ați făcut sau mai multe lucruri pe care nu le-ați făcut?

„Când vine vremea să măsori viața cu o asemenea cifră, nu e tocmai ușor. Am spus asta mai zilele trecute: primul mare regret de astăzi este acela că am 83 și nu 38... Doamne, câte aș mai fi putut face! Cu toate astea, încerc să trăiesc fiecare zi cu bucurie, cu speranță. Am fost de multe ori întrebat de unde îmi trag energia. Deși aș vrea asta, nu dețin secretul tinereții veșnice. Vă spun. Când sunt pe scenă, are loc un schimb aproape palpabil de stări și sentimente între mine și parteneră, sau între mine și public. 

Cu soția lui, Anna Piersic (Torok). FOTO: Dan Tăuțan

Toată energia aceea care ne emoționează deopotrivă, mă încarcă, mă înalță, îmi dă motivul să merg înainte. Trebuie să vă spun că una dintre lecțiile pe care le-am primit de la profesoara mea de teatru din Institut, minunata Marietta Sadova, a fost aceea că un actor trebuie să știe, să simtă când vine vremea să se retragă. Atâta vreme cât publicul umple sălile de teatru, fie că e vorba de piesa Străini în noapte, fie de recitalul Florin Piersic... Pur și simplu, fie de Peer Gynt, poem dramatic în care am alături orchestre simfonice și dirijori de marcă, cred că pentru mine nu a venit încă un asemenea moment. Din fericire, eu încă nu trăiesc din amintiri...”

Ce vă nemulțumește cel mai mult la societatea de azi?                                 

„Mă nemulțumește că oamenii au devenit prea grăbiți, viața trece mult prea repede, totul se masoară în bani și putere. Nu mai e suflet, nu mai e bucurie. E o goană fără oprire în care fiii își uită părinții, iar prietenia nu mai înseamnă nimic. Ce păcat. Dacă cei ce citiți aceste rânduri le-ați citit prea grăbiți, va mai spun o dată: VIAȚA TRECE ÎNGROZITOR DE REPEDE. N-O IROSIȚI!”

În ultimele 12 luni nu ați mai apărut la televizor. A fost alegerea dumneavoastră sau televiziunile nu-l mai vor pe Florin Piersic?

„Evident, a fost alegerea mea. Stiți, folclorul acesta cu Piersic vorbește mult, dintr-o glumă simpatică, pe care am gustat-o la început și eu, a devenit ceva nociv și ce-i mult, nu-i bun. Eu nu sunt dansator sau mim, să mă exprim prin mișcare. Normal că vorbesc. Pentru ce sunt invitat în emisiuni? Să tac sau să răspund monosilabic? Stiți ce e culmea?! Că exact cei care mă invită, invariabil la început de emisiune, țin să explice că dacă a venit Florin Piersic în emisiune ei nu mai pot deschide gura. Dragii mei, eu nu sunt Florin Piersic pentru că vorbesc mult. Vorbesc alții mult mai mult decât mine și n-ar fi nici asta o problemă dacă măcar ar avea farmec ce spun. Eu sunt Florin Piersic cel pe care-l știți astăzi, pentru zecile de roluri din teatru, film și televiziune pe care le-am interpretat.

Solicitări să apar în televiziuni am avut nenumărate, dar vă întreb: în ce producții  mai pot apărea actorii care altădată au făcut bucuria telespectatorilor? Astăzi, televiziunile comerciale trăiesc din formate cumpărate din afară, în marea lor majoritate realizate cu amatori, iar televiziunea națională, tot din motive de bani, nu mai susține programele de teatru de televiziune sau divertisment. Televiziunile încă îl vor pe Florin Piersic. Nu trece o săptămână fără să fie difuzat pe vreun post  un film sau vreo emisiune de divertisment în care am apărut. Nu sunt neapărat în grevă de televiziune - eu nu am de împărțit nimic cu nimeni – dar, până la urmă, cum spun eu, mai răruț e mai drăguț.”

Florin Piersic, în rolul lui Anghel Șaptecai din pelicula Haiducii lui Șaptecai

Cum ați caracteriza relația dumneavoastră cu presa?

„Eee, aici e altă istorie! Vedeți dumneavoastră?! Eu am avut întotdeauna o relație foarte bună cu presa. Niciodată nu am refuzat să dau un interviu, să comunic tot ce am fost rugat să comunic publicului cititor. Asta până când și lumea asta s-a schimbat radical, în goana după senzațional. Articolelor de bun simț le-au luat loc titluri sforăitoare, vești de senzație. Vă dau un exemplu: acum câțiva ani am fost întrebat de o ziaristă cum de am o asemenea vitalitate. I-am răspuns, mai în glumă mai în serios, că iau vitamine cu pumnul. A doua zi a apărut următorul titlu: Florin Piersic, dependent de medicamente. Florin Piersic se luptă cu dependența. Dragii mei, nici măcar în filme n-am jucat rolul unui drogat...

Vă mărturisesc, acum mai multă vreme în urmă nu i-am înțeles pe unii dintre colegii mei, care au început să refuze să mai dea interviuri și chiar să apară la televiziuni. Din păcate, acum îi ințeleg.”

Citește și: Florin Piersic, despre relația lui cu femeile: „Eu n-am avut amante, am avut iubite”

Florin Piersic în rolul prințului Miskin, în piesa „Idiotul”

O oarecare răfuială ați avut cu presa, sau cu o parte a presei, în preajma aniversării dumneavoastră. Ce anume v-a deranjat?

„E mult spus răfuială. La început de ianuarie am aflat că Primăria Cluj-Napoca dorește să-mi organizeze o sărbătorire. Atât. Nu s-a discutat absolut nimic de natura financiară. Cum niciodată nu am spus NU nimănui, și n-am vrut să jignesc pe nimeni, nu m-am opus. Până la urmă, cine nu se simte onorat să fie sărbătorit? Sunt colegi de-ai mei care ar fi meritat și s-ar fi bucurat să fie onorați cu o astfel de apreciere, dar din păcate nu mai sunt printre noi. 

Trebuie să înțelegeți un lucru. Eu nu m-am băgat în politică, în primul rând pentru că nu mă pricep și nici nu vreau să mă pricep. Pentru mine, oamenii nu au culoare politică și, dacă arăt unuia sau altuia simpatie, asta nu înseamnă că mă introduc într-o tabăra sau alta. Citind articolele apărute în presă, cu referire la sărbătorirea mea, mi-a devenit evident că sunt tot felul de grupuri de interese, pro sau contra administrației clujene, și, cumva, am fost prins la mijloc în aceste jocuri. M-a durut atunci, pe moment, am fost trist, dar știți vorba aia: nu mor caii când vor câinii. 

Florin Piersic, sărbătorit la Cinema „Florin Piersic” din Cluj-Napoca

În tot acest tir îndreptat de presă către Primărie și, indirect, către mine, trebuie să vă spun că s-a întâmplat ceva ce m-a emoționat. Nu aveți idee câte mesaje absolut minunate am primit. Știți ce am simțit? Oameni care nu-mi sunt neapărat prieteni, persoane pe care nu le-am întâlnit niciodată față în față, dar care în ani m-au urmărit, poate m-au aplaudat, m-au gustat pe scenă sau pe ecran, și pe care am reușit cumva să-i bucur cu prezența mea, au ținut să-mi transmită admirația lor, chiar îndrăznesc să spun iubirea lor. Știți voi, cei ce citiți aceste randuri, ce înseamnă asta pentru mine?”.