EXCLUSIV: 20 de poveşti de Crăciun ale vedetelor PRO TV. Răzvan Fodor: "Nu vreau să par Grinch, dar eu simt Crăciunul altfel"

Redacția Redacția

Actualizat 21. 12. 2018

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

De la Sfântul Nicolae până în zilele de Crăciun, o vedetă PRO TV  îţi spune o poveste de sărbătoare. Propria poveste de Crăciun. Mai e puţin până când vine Moşu’. Aşa că tu pregăteşte bradul, iar noi venim cu daruri de suflet: amintirile vedetelor tale preferate! 

Azi ne spune povestea sa de Crăciun Răzvan Fodor. După ce soţia sa, Irina, a declarat că Răzvan o consideră “posedată de spiritul Crăciunului”, e interesant să aflăm cum se vede perioada plină de cadouri şi colinde şi din perspectiva lui. Mai ales că, după cum reiese chiar din blogul Irinei, poveştile de familie marca Fodor sunt savuroase.

Intâlnirile cu Moşu’ şi cadouri apărute ca prin magie 

Se spune că Moş Crăciun nu ţine nici de ştiinţă, nici de religie, ci e ultimul nostru strop de vrajă. Răzvan îşi aminteşte întâlnirea cu Moşu’, şi când povesteşte, pare că redevine băieţelul de ieri: “Ţin minte un singur Moş, de la grădiniţă, care părea autentic, şi cred că a fost şi cel mai important, pentru că în perioada aia, credeam cu tot sufletul în el. Ne-a chemat pe rând să spunem câte o poezie, şi a stat până târziu sa ne asculte pe toti. Cred că, în subconştient, i-am admirat răbdarea Moşului. După aceea, ani la rând, şi aici vorbesc tot de anii ‘80 , ori în Orăşelul Copiilor, ori prin Herăstrau, am văzut numai nişte Moşi anoşti şi neprietenoşi, care îţi tăiau tot cheful.”



Sunt mulţi cei care afirmă că Moş Crăciun există pentru cei care cred în el. Amintirile lui Răzvan îi contrazic însă până şi pe aceştia: Moşu’ există şi atât. Chiar şi pentru cei care se îndoiesc: “Nu mai țin minte ce vârstă aveam, dar știu că începusem să nu mai cred povestea despre Moș. În fața blocului, deja începuse bârfa cum că nu ar exista și eu intrasem serios la bănuieli. Dar, în seara de Ajun, s-a întâmplat ceva care mi-a anulat îndoielile. Cum stăteam cu ai mei lângă brad, tata mi-a distras atenția cu ceva, iar în timp ce eu mă uitam în direcția indicată, a apărut cadoul sub pomul de Crăciun. Închipuiți-vă ce față am făcut când am văzut cum, ca prin magie, sub brad a apărut fix ce îi scrisesem eu Moșului îmi aducă.”

Citeşte şi 20 de poveşti  de Crăciun ale vedetelor PRO TV. Măruţă: "Crăciunul meu e LINIŞTE" 

Au fost odată...colindele copilăriei

Contrar aşteptărilor, momentele preferate ale sărbătorilor lui Răzvan nu erau cele în care deschidea el cadourile, ci cele în care vecinii îi deschideau uşa, iar el putea sa îi colinde. “Asta era cu adevărat momentul cel mai aşteptat de sărbatori. Mai ales în anii '80. Nu ştiu exact care era fenomenul, dar pe vremea aia, pe o scară cu 20 de apartamente, 16 usi erau sigur deschise pentru colindători.”

Goana după cadou, total neimportantă

De fapt, Răzvan nu a pus niciodată prea mult preţ pe daruri: “Ce îmi doream eu nu se găsea la noi. În schimb, toți ne doream dulciuri, și de alea făceau rost părinții cum puteau.” Mai ales ca adult, mărturiseşte că: “Nu știu cum să explic ca să nu par Grinch, dar eu simt Crăciunul în alt fel. La fel cum simt şi ziua mea. Sărbătorim, imi place să ii avem pe cei dragi lânga noi, dar nu îmi place să ştiu că cineva îşi bate capul sa îmi cumpere mie cadou și cred că nici nu prea ştiu să mă bucur când primesc ceva. Cred că, de fapt, imi place că ne întâlnim cu toata gaşca, dar febra cadourilor şi a pregătirilor  de dinainte mă oboseşte.”

Crăciunul, ieri si azi

Cum erau sărbătorile ieri pentru Răzvan? “În fiecare an, masa de Crăciun arăta la fel. Sucuri carbogazoase cumpărate pe sub mână, sifoane pline, salată de boeuf, icre, sarmale, friptură la tavă, murături, slănină, caltaboşi, tobă,  aceiaşi prieteni de familie ai alor mei, plus două-trei rude. Eram fericit ca nu trebuia sa respect ora de mers la somn, mă lăsau să mă joc sub masa mare din sufragerie, să mă ascund după draperie - spre disperarea maică-mii care ţipa că îi dărâm ghivecele şi, nu în ultimul rând, primeam bani pe care urma să ii cheltuiesc pe guma Turbo, mingi şi pe prăjituri de la cofetaria din intersectie de la Brâncoveanu."

Ca şi ieri, pentru Răzvan, Crăciunul înseamnă în primul rând “linişte”. Şi, la fel ca şi ieri, Crăciunul nu e Crăciun dacă nu e cu oameni dragi, mâncare multă, râsete, puţină prosteală şi dat în mintea copiilor. “Sunt reuniuni mari, de oameni dragi, atat prieteni, cat si familie. Ne mutăm din casă în casă, gătim ca niste nebuni, de parcă nu am mai fi vazut mâncare, iar copiii trăiesc cele mai fericite momente, ca nu mai are cine să îi bată la cap, pentru că adulţii sunt ocupaţi să se distreze.”

Sărbătorile, în calitate de... tată de prinţesă 

De când e tatăl Dianei, prinţesa mica a familiei Fodor (că tot zice Irina că ea are aere de prinţesă mai mare), e şi responsabil să creeze cele mai frumoase sărbători. Norocul lui e însă că... e căsătorit cu Irina, despre care glumeşte că e “posedată de spiritul Crăciunului.” Aşa că rolul lui e destul de simplu: “Păi, în principiu, o aștept pe nevastă-mea în parcare la mall. Apoi, în afară de a cumpăra bradul și de a-l căra fizic până în living, nu prea fac mare lucru.”

Momentele în care fiica lui s-a întâlnit însă cu Moşu’ nu se uită: “Îmi aduc aminte că, la prima întâlnire, a fost extrem de surprinsă şi, fiind destul de mică, nu ştia cum să arate exact emoţiile pe care le simţea, şi folosea onomatopee. Doar că, în loc de "Ooo", ea spunea ceva ce aducea mai mult a "Huo!", de părea că îl huiduie pe Moşul. O fi crezut săracul om că sunt eu vreun microbist înfocat şi poate de aici i se trage copilului.”

Crăciunul fără reguli, în şlapi şi bermude

“Cele mai frumoase Crăciunuri au fost cele în care am fost în vacanțe în țările calde. Pentru că nu ai nevoie de haine groase si incomode, o pereche de bermude şi un tricou sunt mega-suficiente. În al doilea rând, toate întrebările pe care ţi le pui acasă: când vin musafirii, cu ce mă îmbrac, pe cine vizităm, ce cadouri cumpărăm...Ei bine, toate astea dispar. Iar în noul an intri bronzat şi astepti cu mai multă răbdare vara. Că doar ce tocmai vii de la plajă, nu?”

Una peste alta, dacă aşteptaţi Crăciunul în şlapi sau...în şosete flauşate, important e să...simţiţi căldura sărbătorilor!

FOTO: Arhivă personală