Dependența de jocuri a fost inclusă în categoria tulburărilor mintale. Iată cum îți afectează comportamentul

Redacția Redacția

Actualizat 30. 10. 2018

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Jocurile video sau online sunt o modalitate comodă de a-ți petrece timpul liber, dar cum știi că ai depășit limita setată de creierul tău drept amenințare? 

Dependența de jocuri este considerată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) o tulburare mintală care îți influențează comportamentul. În termenii definiți de OMS, dependența de jocuri (gaming disorder) se caracterizează printr-un „model de comportament de joc persistent sau recurent care se manifestă prin lipsa controlului asupra jocurilor, creșterea priorității jocurilor față de alte activități zilnice și continuarea acestei activități, în ciuda semnalării efectelor negative”.

„Pentru cei mai mulți oameni, jocurile video sunt un mod sănătos de a elimina stresul acumulat, însă unii ajung într-un punct în care nu mai pot controla acest comportament. Pierderea controlului este, firește, o dovadă a dependenței”, spune Douglas Gentile, profesor de psihologie la Universitatea de Stat din Iowa. 

Modelul de comportament rezultat în urma dependenței de jocurile online sau video este suficient de sever încât să-ți influențeze semnificativ viața de familie, interacțiunea socială și activitatea educativă și profesională. Conform specialiștilor OMS, comportamentul și alte caracteristici specifice dependenței de jocuri sunt evidente după circa 12 luni, moment în care se poate pune un diagnostic de dependență de jocuri. Însă, durata necesară poate fi scurtată dacă toate „simptomele” sunt evidente și severe.

În vara acestui an, dependența de jocuri video și online a fost inclusă în International Classification of Diseases (ICD) la capitolul „tulburări mintale, de comportament și neurologice”, alături de schizofrenia, catatonia, anxietatea, tulburările obsesiv-compulsive și tulburările cauzate de consumul de substanțe. OMS consideră că aceste afecțiuni sunt caracterizate prin perturbarea semnificativă a percepției, emoțiilor și comportamentului unui individ, care reflectă o disfuncție a proceselor psihologice, biologice sau de dezvoltare care stau la baza funcționării minții și comportamentului.

În ciuda studiilor care s-au făcut, sunt multe necunoscute în ceea ce privește factorii care favorizează dependența de jocuri, dar și metodele de a o combate. Însă, cercetătorii sunt unanim de acord că trebuie să existe o barieră impusă de fiecare, astfel încât jocurile să rămână o alternativă de petrecere a timpului liber și să nu devină scop în sine. 

„Este posibil ca persoanele care se joacă din motive recreaționale să fie mai puțin expuse riscului de dependență decât cele care se joacă pentru a scăpa de anxietate sau stres. Însă e nevoie de cercetări suplimentare care să confirme că acest lucru e valabil”, e de părere prof. Courtney N. Plante, autorul unui studiu care a avut ca scop identificarea acelor oameni care au cel mai mare risc de a deveni dependenți de jocuri.