ß
Denis de la The Motans și-a amintit de perioada copilăriei, de momentele care însemnau mai multă joacă și timp petrecut în natură, dar și întâlnirea cu verișorii săi, la bunicii din sudul Republicii Moldova și la cei din nord.
„Ne jucam foarte mult de-a v-ați ascunselea sau, cu ajutorul unor lemne improvizate ne jucam de-a războiul, ne împușcam unul pe altul și țin minte că era câte cineva care nu voia . El considera că nu l-ai nimerit și ne certam mult pe tema asta ”, se amuză Denis, chiar și acum.
Despre el, își amintește că era genul de copil care se întoarcea acasă după o zi de joacă numai cu julituri și lovituri, fără excepție, pentru că îi plăcea foarte mult să se cațăre în copaci. „În zona unde am locuit eu erau foarte mulți pomi fructiferi. Se termina sezonul de cireșe, apărea cel de vișine, apoi piersici și așa mai departe. Așa că noi stăteam numai prin copaci”.
Însă, o vacanță cu totul specială pentru el a fost cea de la vârsta de 7 ani, care a avut un impact deosebit: prima sa întâlnire cu marea. „La acea vreme nu pleca toată lumea la mare, nu aveai posibilitatea atunci… Lumea o ducea un pic mai greu, nu își permitea anumite lucruri în perioada post-sovietică. Și eu, cum provin dintr-o familie simplă, am ajuns la mare abia în clasa I. Atunci ne-am permis”.
A rămas foarte impresionat din primul moment de mare, care i s-a părut și atunci, cum i se pare și acum, „un univers aparte, plin de forță”.
„Dar cel mai impresionant a fost când am văzut noaptea, plimbându-ne pe plajă, că în apă erau ca niște creaturi mici, noi le spuneam licurici, care luminau. Când valurile ajungeau la mal, tot nisipul devenea la fel. Și dacă îl atingeai, dacă trasai o linie, erau foarte mulți, ieșeau la suprafață și luminau. Puteai să desenezi cu lumină pe nisip...”, își amintește Denis cu nostalgie.