Femeia zilei pentru noi nu e Meghan Markle. E romanca si i-a uimit pe americani

Redacția Redacția

Actualizat 21. 5. 2018

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Nunta regala a captat atentia intregii planete, cel mai gustat moment fiind cel in care Meghan Markle si printul Harry si-au spus „Da” in fata altarului. Evenimentul a starnit interes si in Romania, mai toti ochii fiind pe Meghan si rochia ei. Insa, pentru noi femeia zilei nu e sotia printului Harry, ci o romanca de care nu poti sa nu fii mandru.

In octombrie 1931 castiga titlul european la parasutism, dupa ce a efectuat un salt de la 6.000 de metri. Atunci a batut inclusiv recordul american, performanta in urma careia a fost decorata cu Ordinul Virtutea Aeronautica – Crucea de Aur.

Smaranda Braescu este sarbatorita zilei de 21 mai, o romanca de exceptie care avea sa uimeasca intreaga lume.
Si-a dorit dintotdeauana sa zboare, insa visul ei a fost mereu curmat de prejudecatile vremii. Femeile nu erau considerate potrivite pentru zbor, mansa avionului fiind un instrument care putea fi strunit doar de barbati. La varsta de 30 de ani i se acorda sansa de a zbura, insa nu din postura de pilot sau copilot, ci ca si parasutist. Smaranda, alintata Mandita, devine astfel prima femeie parasutist din Romania si a treia din Europa.



Inceputul a fost greu, insa cea care avea sa fie supranumita peste ani Regina Inaltimilor isi facuse intrarea in lumea celor pentru care cerul nu e limita.

In 1932 traverseaza Marea Mediterana cu un avion Milles Hawk, stabilind un nou record. In acelasi an devenea campioana mondiala la parasutism, in urma unui salt de exceptie de la 7.400 de metri inaltime. Recordul sau, omologat de aeroclubul din Washington, avea sa fie batut abia peste 20 de ani. In ciuda acestui fapt, Smaranda Braescu i-a uimit pe americani cu performantele sale si cu daruirea cu care si-a urmat pasiunea pentru zbor.

In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial face parte din Escadrila Alba de avioane sanitare, pe frontul de Est, unde s-a oferit voluntar. Totodata, a activat si pe frontul de Vest, in Escadrila nr. 13 de recunoastere, observatie si legatura, apoi in cadrul Escadrilei 113 de legatura. Activitatea sa pe front a fost neobosita, iar din acest motiv nu a trecut neobservata. A fost decorata cu distinctia Crucea „Regina Maria”, clasa a III-a.


Sursa foto: centenar.ampt.ro

Dupa razboi a luat pozitie ferma impotriva regimului comunist instaurat in Romania, Smaranda aflandu-se printre personalitatile vremii care au semnat un memoriu adresat Comisiei Aliate de Control. Documentul nu a ajuns niciodata la aliati, ci a cazut in mainile comunistilor. Smaranda Braescu a fost declarata dusman al poporului si condamnata, in lipsa, la doi ani de inchisoare. Din aceasta cauza a fost nevoita sa-si schimbe identitatea si sa se ascunda de teroarea comunista.

Smaranda Braescu s-a stins din viata la 2 februarie 1948, in clinica universitara a dr. Iuliu Hatieganu. A fost inmormantata la Cluj. In memoria ei, in 1978, a fost infiintat Aeroclubul „Smaranda Braescu” din Tecuci (Galati). Azi, Batalionul de parasutisti 498 din Bacau ii poarta numele cu cinste, atat in tara, cat si in misiunile din afara ei.
In anul Centenarului Marii Uniri, Smaranda Braescu este una dintre personalitatile romanesti care se bucura de cinstirea pe care o merita. 



Data nasterii, o controversa

Smaranda Braescu s-a nascut la 21 mai 1897 in satul Hantesti, pe teritoriul actual al judetului Galati. Cu toate acestea, data nasterii sale a fost controversata. Abia dupa 1990, o serie de documente nou descoperite au scos la iveala ca Smaranda a ascuns cu buna stiinta aceasta informatie, „de jena fata de colegele ai de la Arte Frumoase”, conform instructorului de parasutism Anghel Ciucur.