1 Martie, semnificatie. De la moneda de argint legata la mana la pandantivul atarnat de gat si cel virtual

Redacția Redacția

Actualizat 2. 3. 2018

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Povestea martisorului a supravietuit in diferite forme pana in prezent, de la firul simplu rasucit in alb si rosu pana la cel virtual.

Martisor, Martisug sau Mart era consemnat de etnologii inceputului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la romani, dar si la bulgarii si albanezii din Balcani. Taranii pastrau obiceiul in fiecare inceput de primavara, ca semn protector impotriva bolilor si a nenorocului.

Copiilor li se lega o moneda de argint la mana cu un fir rasucit de lana sau de bumbac alb si rosu ca sa fie feriti de boala, pe care acestia il legau dupa 12 zile in pom ca sa fie pomul roditor. Vitelor li se agata fir rosu cu alb ca sa fie sanatoase si la fel, bune de rod, potrivit cercetatorilor de la Muzeul National al taranului Roman.

Preluat de lumea urbana si devenit moda, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier si podoaba, tinut la piept, primit ca suvenir si, mai nou, drept cadou.

O alta varianta de martisor autentic presupunea ca snurul bicolor sa fie decorat la capete cu cate un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentari antropomorfe masculine, si unul rosu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul snurului, cu femininul reprezinta in context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric si cosmic, dupa cum afirma cercetatoarea Sabina Ispas.

In unele sate din Moldova, snurul era confectionat doar din lana rosie sau neagra, amintind de amuleta folosita impotriva deochiului, destul de raspandita in trecut.

In alte localitati s-a constatat si existenta martisorului tricolor, in doua variante cromatice - rosu, alb si verde sau rosu, alb si negru, asa cum reiese din informatiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populatie preponderent romaneasca, aflata in prezent in Ucraina. si moldovenii stabiliti in nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au pastrat varianta martisorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, martisorul este strans legat de traditiile Anului Nou, sarbatorit in trecut in luna martie, ca forma primitiva de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative si astronomice.

La romani, martisorul, ca obiect simbolic, a fost alaturat Dochiei, personaj mitologic, a carei zi era sarbatorita la 1 martie.

O alta poveste legata de Martisor spune ca Soarele a coborat pe Pamant in chip de fata frumoasa, pe care un zmeu a furat-o si a inchis-o in palatul sau, astfel ca lumea intreaga a cazut in mahnire. Vazand ce se intampla fara Soare, un tanar curajos a pornit spre palatul zmeului sa elibereze fata. Tanarul a invins zmeul in lupta si a eliberat fata, care s-a urcat inapoi pe Cer in chip de Soare. A venit primavara, oamenii si-au recapatat veselia, insa nimeni nu si-a amintit de tanarul luptator care zacea in palatul zmeului, dupa luptele grele ce le dusese. Sangele cald al tanarului s-a scurs pe zapada, pana cand el a ramas fara suflare, iar in locurile in care zapada s-a topit, au rasarit ghiocei - vestitori ai primaverii.

Sursa FOTO: Istock

Potrivit unui mit din Moldova legat de martisor, in prima zi a lunii martie, frumoasa Primavara a iesit la marginea padurii si a observat ca intr-o poiana, sub o tufa de porumbari, de sub zapada, rasare un ghiocel. Ea s-a hotarat sa il ajute si a inceput sa dea la o parte zapada si sa rupa ramurile spinoase. Iarna s-a infuriat si a chemat vantul si gerul sa distruga floarea. Primavara a acoperit ghiocelul cu mainile ei, dar s-a ranit la un deget din cauza maracinilor. O picatura de sange fierbinte a cazut peste floare si a facut-o sa reinvie. in acest fel, Primavara a invins Iarna, iar culorile martisorului simbolizeaza sangele ei rosu pe zapada alba, scrie site-ul StirilePROTV.ro.