Inima de AUR a Romaniei! Povestea campioanei din Romania care a cucerit prima medalie din cariera dupa o operatie pe cord

Redacția Redacția

Actualizat 5. 4. 2016

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Operata pe cord, a luat prima medalie la 3 luni dupa ce a iesit din spital.

Cristina e una din sportivele de care chiar se poate spune ca are o inima de aur. E campioana nationala la scrima. In timpul unui antrenament si-a dat seama ca sufera de o boala grava de inima.

"M-am speriat foarte tare, eram in timpul unui asalt, m-am oprit, nu mai puteam respira asa bine, se vedea inima prin costum, cat de tare bate", povesteste Cristina Constantinescu, dubla campioana nationala la scrima.

 
"Eram la antrenament, intr-o sambata, era iarna. I s-a facut rau. Initial am crezut ca e o cadere de calciu. Nu am crezut ca e ceva serios", spune Alina Ciuciulescu, antrenoarea ei.

"Adevarul e ca nu as vrea sa mai trec prin aceasta perioada. Din ziua aceea totul a devenit mai greu, mai obositor. Ajunsesem la stadiul in care imi era greu sa ma imbrac", isi aminteste Cristina.
 
"Niciun medic nu mi-a confirmat un diagnostic anume", spune si mama ei, Silvana Constantinescu.
 
Dupa mai multe controale, a aflat de problemele cu inima. A fost operata chiar in ziua de Pasti.

"Doctorii mi-au spus sa-mi imaginez ca sunt intr-o nava spatiala, erau imbracati in verde, erau peste tot butoane, tuburi. Aveam un tub pentru oxigen, niste fire prinse la gat care ma deranjau foarte tare, imi era foarte sete", spune Cristina.

 
"Trebuia operata foarte repede, era chestie de la zi la zi. Nu am reactionat in fata ei pentru ca nu voiam sa-i transmit ce simteam. Sufletul meu era plin de durere. Nu am scapat nicio lacrima de fata cu ea. Ziua eram la serviciu si seara ma ascundeam in bucatarie", spune Silvana Constantinescu.

"Cristina  a fost o provocare, poate cea mai mare provocare. Putea sa-si piarda viata, exista un soc, efortul era foarte mare in timpul antrenamentelor si sangele nu mai ajungea oxigenat, cum trebuie, la organe si la creier", explica doctorul Liviu Bivolan.
 
"Operatia a durat opt ore, nu am stat in spital, am fost sa ma plimb, sa ma rog. Este o amintire pe care vreau s-o sterg din memorie", povesteste Silvana Constantinescu.
 
A revenit in sala de scrima la doua luni dupa operatie.

"La 24 de ore dupa operatie, s-a ridicat din pat: "Eu sunt bine, hai acasa, trebuie sa ma apuc de antrenament". Nu am crezut nici macar o secunda ca ea, dupa operatie pe cord deschis, o sa faca sport de performanta", spune antrenoarea Alina Ciuculescu.

 
"Cand am intrat in sala, prima data, mi-au facut o surpriza foarte frumoasa. M-au asteptat cu flori, ursulet si doamna antrenoare ma astepta la capatul acelui tunel format din flori. Trei luni au trecut de la operatie pana la prima medalie. Mi-am propus sa ajung la campionatul mondial si apoi la olimpiada si sa iau medalie si acolo", spune Cristina Constantinescu.
 
Scrima e o mostenire de familie. Mama ei a practicat acest sport.
 
"Este un sport care necesita rabdare si, cand eram mica, nu ma prea puteam concentra. La opt ani am intrat in sala de scrima. Ma simteam ca acasa. E tot ceea ce-mi doresc sa fac in viata"