Guvernul a decis sa aplice cota de 9% TVA pentru alimentele de baza incepand cu data de 1 iunie, reducand cota actuala de 24%. Uite cum se traduce asta in pretul prazului tau.
Masura aplicarii TVA de 9% va include alimentele de baza pe care majoritatea oamenilor le cumpara din magazine, aici incadrandu-se legumele, fructele, laptele sau carnea, dar si dulciurile, cipsurile, apa ori sucurile. Practic orice fel de mancare sau bautura nealcoolica.
TVA de 9% se va aplica si in cazul mancarii cumparate din restaurante, shaormerii, cantine sau hoteluri. Totusi, pretul final in ambele situatii va fi influentat si de patronul care comercializeaza mancarea procesata sau neprocesata. Concret uite ce se poate intampla
Cu cat se poate reduce pretul pranzului tau
Patronii restaurantelor pot decide singuri daca diferenta dintre cota veche de 24% TVA si cea noua de 9% TVA se va transpune in pretul final, incepand cu 1 iunie. Daca luam ca exemplu o medie de 16 lei pentru un pranz, pretul acestuia ar putea sa scada incepand cu 1 iunie la 14 lei, asta daca patronul decide ca diferenta de 2 lei se mearga exclusiv catre reducerea produselor pe care le vine.
Experienta arata ca in urma cu un an si jumatate, cand s-a redus TVA-ul pentru paine tot de la 24 la 9 la suta, preturile au scazut in medie cu 6 la suta dupa doua saptamani si cu peste 11 la suta dupa 3 luni. Ar fi trebuit sa scada cu 12 la suta, dar producatorii care nu plateau TVA nici inainte de reducere, nu au avut de ce sa ieftineasca painea.
Ce inseamna reducerea TVA la 9% la alimentele de baza pentru bugetul statului
Potrivit Institutului de Statistica un roman cheltuieste in medie 323 de lei pe luna pe alimente si bauturi. Dupa reducerea TVA de la 24 la 9 la suta, pretul cosului lunar ar trebui sa scada cu 39 de lei.
Aceasta reducerea a TVA-ului inseamna 5 miliarde de lei pe an lipsa in buget. Guvernul spune ca are bani din incasari mai bune si cheltuieli mai mici. Pe de-o parte fiscul anunta, pentru primele 3 luni, incasari cu 4 miliarde de lei peste program. Pe de alta insa, o parte din economii sunt de fapt bani necheltuiti pe investitii.
Executivul sustine ca bugetul poate suporta masura, avand in vedere ca numai pe primul trimestru al anului 2015 tara a avut un plus de incasari la buget de 3,3 miliarde de lei peste cat era programat. Practic potrivit calculelor Guvernului, nu va avea de suferit bugetul de stat, adica lucrarile de constructie a drumurilor, serviciile de politie si ordine publica, spitalele, scolile, armata etc.
Gallery