Pe cei mai multi gandul ca o stanca uriasa ar putea sa se prabuseasca oricand peste casele lor i-ar nelinisti. insa cei trei mii de locuitori din Setenil de las Bodegas, un orasel spaniol din provincia Cádiz, traiesc in cladiri sapate in piatra, intr-un defileu format de raul Trejo.
Raul Trejo coteste brusc, la nord-vest de orasul Ronda, aflat in provincia Malaga. Zona dominata de stanci abrupte, situata la putin peste 150 de kilometri de Cádiz, nu pare cel mai potrivit loc pentru intemeierea unei asezari. Cercetatorii au descoperit insa ca pestera Cueva de la Pileta din apropiere a fost locuita inca din paleolitic, acum 20.000 de ani, si e posibil ca stancile de pe malul raului Trejo sa fi fost ocupate chiar mai devreme. Arheologii au descoperit artefacte neolitice, dar si numeroase vestigii romane in apropiere de Setenil de las Bodegas, ceea de dovedeste ca zona a fost locuita continuu.
Relieful inedit al regiunii se datoreaza raului Trejo, care sapa un defileu in rocile solubile, in principal calcaroase, din Cádiz. Localnicii au profitat de carsturile spectaculoase si si-au amenajat casele largind pesterile si unind peretii deja existenti. Stancile care par suspendate deasupra cladirilor si fatadele albe ale caselor care stralucesc sub soarele Andaluziei au facut ca Setenil de las Bodegas sa devina una dintre opririle interesante de pe Ruta de los Pueblos Blancos (n.r. traseul satelor albe, in limba spaniola).
Poate ca nu e tocmai usor sa locuiesti printre pietrele abrupte insa, asa cum aveau sa descopere localnicii mai tarziu, pe cat de greu e de amenajat o astfel de asezare, pe atat de dificil e de distrus si de ocupat. Numele oraselului Setenil de las Bodegas, sapat in stancile de pe malul raului Trejo, face referire tocmai la rezistenta fortificatiei medievale in fata atacatorilor, considerata, pentru o perioada, inexpugnabila.
Conform traditiei, denumirea de Setenil e derivata de la expresia septem nihil (de sapte ori nimic, in limba latina), care aminteste de cele sapte asedii de care au avut nevoie crestinii ca sa inlature ocupantii mauri, relateaza Huffington Post. A doua parte a toponimului, Bodegas, (n.r. crame, in limba spaniola), ar fi fost adaugata ulterior, dupa venirea colonistilor spanioli, cand productia de vin a devenit una dintre ocupatiile principale din localitate.
Citeste mai multe si vezi VIDEO pe Mediafax
Gallery