Un profesor de la Harvard a gasit raspunsul. Ce ar trebui sa faca Romania pentru a deveni o tara de succes

Redacția Redacția

Actualizat 24. 6. 2014

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Profesorul James A. Robinson, autorul bestseller-ului „Why nations fail“ (n.r. - „De ce esueaza natiunile“), a explicat, ieri,intr-o conferinta sustinuta la Cluj-Napoca unde a gresit Romania, in dezvoltarea sa de-a lungul istoriei, si care sunt solutiile pentru a ajunge sa avem o tara de succes. Principalii vinovati: Imperiul Otoman, comunismul si, in prezent, institutiile statului si societatea civila.

James Robinson, specialist in economie si stiinte politice la Universitatea americana Harvard, a venit ieri, la Cluj, pentru a le vorbi studentilor si profesorilor despre provocarile la care Romania trebuie sa faca fata ca sa evolueze. Coautor al cartii „Why nations fail”, considerata un bestseller, in 2012, de catre celebrele publicatii straine „New York Times” si „Wall Street Journal”. „James Robinson a vorbit despre lucrarea sa in mai multe tari, cu presedinti de state, prim-ministri, dar si cu studenti, despre cum tarile pot sa prospere“, explica Don Lothrop, presedintele Fundatiei americane „RomaniaOne”, cel care l-a adus pe Robinson la Cluj. 

Mai saraci decat englezii. De ce? 

Pe baza studiilor sale facute pe numeroase state ale lumii, profesorul a reusit sa explice, ieri, de ce unele tari au succes, iar alte sunt in declin. Pe scurt, spune universitarul, „regulile si institutiile din viata economica si politica sunt cauzele. Motivul pentru care Romania e mai saraca decat Anglia nu are nicio legatura cu geografia, resursele naturale, valorile ori culturile, ci cu faptul ca, din punct de vedere istoric, sunt doua societati diferite cu institutii si reguli diferite“. Potrivit profesorului Robinson, societatea engleza s-a dezvoltat mult in epoca moderna si a creat institutii de tip incluziv, adica institutii care au sustinut puternic investitiile si au creat oportunitati pentru dezvoltare, fapt care a contribuit esential la evolutia economica a tarii. 

Nu acelasi lucru s-a intamplat cu Romania. „Aici, lucrurile au stat altfel, pentru ca tara s-a aflat sub influenta Imperiului Otoman. Acesta a infiintat institutii exclusive, care nu au creat oportunitati de dezvoltare (n.r. - asa cum s-a intamplat in Vest). O alta perioada nefasta a fost cea comunista. Motivul pentru care Romania e mai saraca decat Anglia sau SUA este mostenirea istorica diferita. Structura institutiiilor din Anglia fata de Romania a fost una diferita. Ce ar trebui sa faca Romania? Sa-si schimbe institutiile publice, daca vrea schimbarea!“, a spus Robinson.

Marea problema: cum facem politica 

Problema fundamentala a statului roman, mai zice specialistul britanic, e modul in care functioneaza politica. „Statul roman e folosit ca sa organizeze puterea, in loc sa asigure binele public. E folosit ca sa acorde favoruri si servicii sustinatorilor politici. Statul roman trebuie fundamental transformat dintr-unul clientelistic intr-unul non-clientelist. Daca se face aceasta transformare, atunci majoritatea lucrurilor se vor rezolva de la sine”, a spus James Robinson. Specialistul in economie si stiinte politice ne spune si cum am putea sa schimba implicarea politicului in institutiile statului: „Impui o serie de reguli privind modul in care se acorda contractele publice, modul in care sunt angajati oamenii din sistem, cum sunt ei promovati. Sunt sigur ca sunt legi in acest sens, legi bune, dar problema e ca nu sunt puse in practica”. 

Si, totusi, cum am putea sa ne schimbam tara? „Nu te poti astepta ca politicienii sa schimbe asta, ar fi in defavoarea lor. E ceva ce societatea trebuie sa schimbe, sa forteze politicienii sa faca aceste schimbari referitoare la implicaea in institutiile cetatenilor”. In cartea sa, profesorul mai explica cum se face tranzitia de la societatile in care  functioneaza clientelismul politic la cele de tip pragmatic. „Luam tot exemplele Anglia si SUA, unde aceste tranzitii s-au facut in trecut. A fost vorba despre o mai mare implicare a societatii civile“, considera Robinson. 

Citeste intreaga analiza aici