In Ajun de Craciun, romanii care se pregateau sa plece cu colindul au primit o veste buna: de acum inainte, obiceiul lor este si in Patrimoniul UNESCO. Asta inseamna ca de acum inainte “colindatul de parte barbateasca” va fi cunoscut in intreaga lume ca una dintre cele mai importante traditii pastrate si in ziua de azi.
Pentru cei care se intreaba cum poate intra colindul, care e un obicei, in patrimoniul UNESCO, unde indeobste se gasesc castele, palate, situri arheologice sau rezervatii, raspunsul e ca exista mai multe tipuri de patrimoniu UNESCO. In acest caz e vorba de patrimoniul imaterial, format din diferite traditii si obiceiuri nescrise sau de mestesuguri traditionale. Incepand din 2008, UNESCO realizeaza si o lista acestora, unde sunt incluse anual doar cele mai importante traditii din intreaga lume, pe baza propunerilor inaintate de statele respective.
La ora actuala, Romania figureaza pe aceasta lista cu Calusarii, Doina, ceramica de Horezu si, incepand de luna aceasta, si cu Colindul de ceata barbateasca, practicat atat in tara noastra cat si in Republica Moldova. In functie de regiune i se mai spune si Banda de feciori, Ceata flacailor, Junii satului, Zorit sau Colindatul junilor, deoarece e practic in general de tinerii necasatoriti din sate.
Un obicei vechi de 2.000 de ani
Obiceiul a fost mentionat pentru prima data in secolul al XVII-lea, dar folcloristii cred ca el provine tocmai din epoca Imperiului Roman, cand colindatul era un ritual ce marca solstitiul de iarna. Mai tarziu, a fost adaptat la traditia crestina, capatand forma pe care o cunoastem si acum. Dupa ce in perioada comunista s-a incercat “decrestinarea” acestui obicei, in Republica Moldova fiind chiar interzis pana in 1990, in ultimii ani colindatul a inviat. Azi, obiceiul nu mai e specific doar comunitatilor rurale, ci il putem gasi oriunde in Romania, chiar si in metrou, desi deseori traditia e atat de modificata incat nu mai are mare legatura cu colindul stramosesc
Desi patrimoniul imaterial UNESCO e mult mai putin popularizat decat cel material, pentru turism si mestesugarii traditionali includerea pe aceasta lista nu poate fi decat o veste buna. Traditiile recunoscute de UNESCO sunt in general popularizate mult mai bine la nivel global si atrag mult mai mult turistii straini.
De curand, 16 romani au intrat si ei in patrimoniul UNESCO, insa pe o alta lista, cea a “tezaurelor umane in viata”. Acest titlu e menit sa-i omagiaze pe cei care, in intreaga lume, pastreaza si duc mai departe traditii din mostenirea culturala imateriala a omenirii. Printre cei 16 se numara si colindatori din Marginimea Sibiului, unde obiceiul e cunoscut drept “ceata junilor”. Citeste mai multe pe stirileprotv.ro.