Victor Slav se mandreste peste tot cu sora lui, Catalina. Este la fel de frumoasa ca el: FOTO

Redacția Redacția

Actualizat 14. 3. 2014

Copiază legătură Distribuiți pe Facebook Distribuie pe Whatsapp Distribuie pe Telegram Distribuie pe Twitter

Victor Slav este foarte fericit ca are o sora care il sustine si il ajuta ori de cate ori are nevoie.

Victor, despre Catalina, in cateva cuvinte.
Sora mea este jumatate din mine, asa o simt, o reperez ca fiind parte din mine. Catalina a fost intotdeauna mai inteligenta, mai frumoasa, mai desteapta. Noi am facut aceeasi scoala generala, insa eu eram fratele Catalinei, asa ma stiau toti, am fost cumva in umbra ei, dar asta nu m-a deranjat nicio secunda, ba dimpotriva, m-a ajutat foarte mult. Catalina invata mai bine, profesorii mi-o dadeau mereu exemplu, avea note mai mari, era mai premiata decat mine.

Catalina, despre Victor, in cateva cuvinte.
Daca nu l-as fi avut as fi fost un suflet gol si trist. Pentru mine e cel mai bun, cel mai frumos, cel mai destept, cel mai sensibil si cea mai altruista persoana din cate cunosc.

Cea mai haioasa amintire impreuna - poate fi din copilarie, adolescenta sau recenta... Si care dintre voi a fost mai neastamparat in copilarie?

Catalina: Cea mai haioasa... sau tragi-comica e intamplarea cu cutia de banane. In epoca comunista mama a facut rost  de o cutie de banane, lui Victor ii placeau foarte mult. A avut ideea sa-i spuna ca in schimbul cutiei m-a dat pe mine, ca sa-i vada reactia. Victor a inceput sa planga, sa dea cu picioarele in cutie, sa spuna ca nu va manca nicio banana numai sa ma aduca inapoi acasa. Tragedia a fost ca pana nu m-a sunat, eu fiind la bunica mea in vizita, nu s-a linistit si cred ca pana nu m-am intors acasa nu a mancat nicio banana. Eu eram cea mai neastamparata, eu aveam ideea sa-l pandim pe Mos Craciun, spargeam globurile din pom si dadeam vina pe el, eu il tineam treaz noaptea inainte sa plecam la mare si radeam pana dimineata.

Victor: Eu imi amintesc de o alta intamplare. Eram mici si mergeam la mare cu parintii. Imi amintesc ca nu ne lasau in apa cat am fi vrut noi, intram in reprize si mereu trebuia sa stam in dreptul prosopului nostru, sa nu ne deplasam prea departe. Evident, parintii erau cu ochii pe noi. La un moment dat eu si Catalina am intrat in apa si parintii ne-au lasat in pace, sa vada cat stam daca ei nu ne chema. Ei bine, cred ca am stat vreo 45 de minute, ne si deplasasem in alta directie, iar la un moment dat l-am zarit pe tata stand pe mal, cu bratele incrucisate, privindu-ne foarte serios. Am luat-o pe Catalina de mana si am iesit din apa, iar cand am ajuns la mal i-am zis tatei ca eu oricum nu mai vreau sa intru in apa pentru ca m-a muscat un crocodil. Va dati seama ca a izbucnit in ras si i-a trecut supararea.

Cand erati mici, parintii parca erau mai buni cu...
Parintii nu au facut diferente intre noi, amadoi primeam la fel, pana si imbracamintea era la fel... de parca eram gemeni.

Cand v-ati cerut unul altuia sfatul cel mai recent?
Catalina: Nu stiu daca ne-am cerut sfatul... De obicei faceam o greseala si apoi cautam un sfat. Poate ne mai putea salva sau nu. Fiecare dintre noi a fost un factor decizional pentru el.
Victor: Catalina are dreptate, cam asa se intampla, de obicei faceam cate o boacana si abia apoi ii povesteam celuilalt.

Si cat de des mai apucati sa va strangeti in familie?
La evenimentele importante din familie suntem in formula completa. In rest, cred ca ne vedem cam la doua saptamani.

Nu stiu care dintre ei e mai mare ca varsta, dar ma intreb daca Victor si-a asumat vreodata rolul de frate protector...

Victor: Diferenta dintre noi e infima, 1 an si 4 luni. Catalina este mai mare decat mine.

Catalina: Victor s-a comportat ca un frate protector de cate ori a avut ocazia. Am primit  sfaturi bune de la el  referitoare la anturajul masculin, dar recunosc ca nu l-am ascultat intotdeauna.

Dar ultima cearta, ca-ntre frati, cand s-a petrecut?
Catalina: Nu stiu daca au existat doua certuri  in viata noastra. Poate ca acum multi ani si nici nu imi mai amintesc motivul. Dar cu siguranta pot spune ca am fost foarte afectata si am suferit cateva ore, pentru ca atat a durat tot episodul de "suntem  suparati si nu  ne  mai vorbim". Nu am cum sa ma supar vreodata  pe el si cred  ca i-as putea ierta orice.
Victor: Nu prea am avut incidente de genul acesta, daca s-a intamplat sa ne certam nu am tinut la suparare. Nu as putea sa stau suparat pe ea sau sa nu ne vorbim. Uneori am senzatia ca parca am fi gemeni, simtitm daca se intampla ceva cu celalalt.



Cu ce se ocupa Catalina (profesie)? In cazul in care n-are tangenta cu televiziunea, i-ar fi placut acest domeniu?
Daca mi-ar fi placut sa lucrez in televiziune... Da, cu siguranta, dar am o vorba: nu puteau  fi doua vedete in familie. Glumesc. Adevarul este ca nu  am incercat sa vad daca ma descurc, daca sunt acceptata in acest domeniu. Nu cred ca trebuie sa fii doar o imagine, trebuie sa  transmiti si celalalte calitati, in cazul in care exista – inteligenta, inventivitate, simplitate, perspicacitate – pentru a ramane in showbiz. Eu lucrez in Ministerul Administatiei si Internelor, la Inspectoratul General pentru Imigrari pe fonduri europene. Nu am vrut sa imbratisez meseria de ofiter, doar profesia de economist, dar printr-o conjunctura favorabila la acel moment am ajuns sa lucrez aici. Nu ma identific nici dupa 10 ani cu aceasta meserie, dar oamenii si faptul ca ma simt utila in ceea ce fac ma tin inca aici.

Sunt  casatorita de 5 ani si am o fetita de 4 ani si jumatate pe nume Briana. Este aerul si fericirea mea, nu vad cum ar fi viata  fara ea. Stiu ca sunt multe mame care ar spune asta, dar inca una in plus nu strica. O identific de multe ori cu Victor cand era mic, spune si face foarte multe lucruri care imi aduc aminte de el.