ß
Care e mancarea preferata pe care o gatesti pentru fetita ta?
De prepararea mancarii pentru fetita noastra se ocupa sotia, pentru ca mie imi tot vine sa ii adaug condimente cand vad cat de fad trebuie sa manance.
Dar pentru sotie?
Gatesc eu. Din toate cate putin. Imi place sa ma joc cu aromele, iar sotia mea este foarte incantata cand gusta un preparat nou. Nu am o singura bucatarie preferata, e mai degraba un top al bucatariillor in urmatoarea ordine: indian, arabesc, mediteranean. Irina se bucura de fiecare data cand gatesc... acum, daca am mai si dat-o in bara din cand in cand... nu m-a tras de urechi! Cert e ca eu sunt vioara intai in bucatarie . Sotia face legea, in schimb, cand vine vorba de prajituri.
La ce obiceiuri ai renuntat definitiv de cand esti tatic si ce alte deprinderi noi, nebanuite, ai acum, de cand a aparut Diana in viata voastra?
Sigur ca orice copil este o schimbare, insa noi nu percepem asta ca pe o presiune, ca pe o transformare majora. Atat pentru mine, cat si pentru sotia mea, venirea pe lume a fetitei noastre este o bucurie imensa. E o reala placere sa stau cu ea. In plus, ma si ajuta faptul ca Diana este un copil extrem de cuminte, aproape ca nu o simti in casa. Lucurile se desfasoara ca inainte in familie, doar ca acum tot ce facem o include si pe ea. Si ca sa-ti raspund la intrebare, uite ce faceam inainte si acum nu: fumam in casa, aveam de doua-trei ori pe saptamana invitati galagiosi si aveam zilnic un fundal de muzica cu sonorul destul de ridicat. Si am facut cateva schimbari si in casa: in primul rand, am mochetat casa, am cumparat tot felul de device-uri pentru ca ea sa nu poata baga degetele in priza, sa nu traga de sertare, sa nu isi prinda mainile pe la usi si am ridicat totul pe tavan.
Ce greseala de tatic ai facut si cum te gandesti ca, la cel de-al doilea copil, ai putea-o evita?
Recunosc, nu mi-a fost chiar usor la inceput, acomodarea a fost dificila, cea mica plangea foarte mult si dormea foarte putin (total nespecific pentru un nou nascut), asa ca nu era chiar o combinatie norocoasa. Dupa aceea insa ne-am obisnuit cu cererile ei, incet, incet mai primeam cate un zambet de la ea, semn ca ne recunoaste. Si asta ne incarca. I-am dat de cap pana la urma. Am ramas de mai multe ori singur cu ea, dar am respectat indicatiile exacte ale sotiei mele si eu zic ca m-am descurcat cel putin satisfacator. Noi doi ne intelegem foarte bine pe partea de joaca. Nu stiu daca e vreo greseala pe care am facut-o, insa pot sa iti zic ce am invatat: ca uneori, ca tata e foarte bine sa fii absolut ”idiot”! Ma cobor la mintea ei, ne tavalim amandoi prin pat, ma ascund si ea ma cauta prin casa, fac pe calultul si o plimb... facem galagie maxima si ne distram pe masura!
Pe cand un fratior sau o surioara pentru Diana? Ai planuri sa devii MasterDaddy?
Oooo, MasterDaddy! Suna bine! Nici nu incape indoiala, ne mai dorim copii, dar mai intai trebuie sa rezolv problema cu spatiul locativ (avem nevoie de o casa mai mare ca sa ne largim familia).